Dinozaurul Prenocephale avea pe post de podoaba un cap mare, osos, cu o bolta spre spate marginita cu un sir de noduri ascutite, apropiate intre ele. Acest animal preistoric a trait in era Mezozoica, in Cretacicul superior, acum 76-69 milioane de ani in urma.
Descrierea fizică și anatomia craniului
Numele său provine din limba greacă, însemnând „cap înclinat”, și reflectă forma distinctivă a craniului. Dinozaurul, cu o lungime de aproximativ 2,4 metri, se hrănea cu plante și trăia în pădurile dense ale regiunii, folosindu-și acuitatea vizuală și simțul olfactiv pentru a detecta prădătorii.
Ramasitele sale fosile au fost descoperite in Mongolia, mai exact in provincia Omno Gobi Aimag si au fost descrise prima data in anul 1974, de catre doi paleontologi polonezi Teresa Maryanska si Halszka Osmolska. Specia a fost numita Prenocephale prenes. Numele sau vine din limba greaca: ,,prenes” inseamna inclinat gresit, iar ,,cefalica” inseamna cap.
Privit in ansamblu acest dinozaur iesea in evidenta prin bolta craniana, care probabil servea in special masculilor in luptele pe care le dadeau intre ei pentru suprematia in turma, sau pentru cucerirea femelelor in perioada de imperechere, asa cum se intampla si azi in turmele de mufloni.
Bolta sa craniana era bombata, iar proeminentele osoase alcatuiau un snur in jurul acesteia si se intindeau din zona cefei pana la ochi. Aceasta interesanta podoaba capilara era diferit dezvoltata la femele si la masculi. Intotdeauna la masculi era mai robusta, de grosime mai mare ca la femele, de aproximativ 6 cm, deoarece ei aveau aveau nevoie de un craniu mai rezistent in timpul luptelor la care participau.
Cercetatorii au estimat lungimea unui dinozaur Prenocephale adult ca fiind de 2,4 m iar greutatea de 80 kg.
Comportament și dietă
Probabil ca era mai scund decat un om adult. Era un animal erbivor care traia in regiunile impadurite si se hranea cu plante. Membrele anterioare era foarte scurte comparativ cu cele posterioare, aveau labele mici, cu cate cinci degete, prevazute cu gheare tari si ascutite.
Cu ele isi aduce mai aproape de gura ramurelele incarcate cu muguri si fructe din arborii de pe platourile Mongoliei de azi. Faptul ca avea membrele posterioare lungi, robuste si musculoase, cu labe puternice, terminate cu degete groase si gheare mari arata ca acest dinozaur se deplasa biped si isi folosea coada lunga pentru a-si echilibra corpul.
Volumul cranian mare si orbitele largi i-a facut pe paleontologi sa concluzioneze ca acest dinozaur era inzestrat cu o acuitate vizuala mare si un simt olfactiv dezvoltat. Se pare ca zona creierul care controla simtul olfactiv era foarte bine dezvoltata – lucru ce reiese din analiza amprentei craniene. Datorita acestui aspect animalele reuseau imediat sa recunosca un dinozaur pradator, sa fuga si sa se ascunda.
Interesanta era si dentitia – alcatuita din masele fine si dinti lungi, curbati si ascutiti, unii mai mari, altii mai mici. Desi hrana era alcatuita din plante, se pare ca ocazional era completata si de insecte. In fata ochilor si deasupra nasului avea mici proeminente osoase ca niste umflaturi. Pe gat, in partea posterioara a capului prezenta grupe musculare si benzi tegumentare puternice, prin care isi coordona miscarile capului mare si greu.
Dinozaurul Prenocephale face parte din ordinul Ornithischia, familia Pachycephalosauridae.
Ipoteze despre comportamentul social al Prenocephale
Cercetătorii cred că Prenocephale trăia în grupuri mici, unde masculii dominanți își apărau teritoriile și femelele. Dovezile fosile sugerează că acești dinozauri aveau un comportament teritorial, iar craniul bombat era un element central în stabilirea ierarhiilor sociale. În timpul perioadei de împerechere, masculii își expuneau craniile masive și realizau demonstrații de forță pentru a impresiona femelele și a intimida rivalii.
