Proterosuchus, un archozaur preistoric care a trăit acum 250 de milioane de ani, în Triasicul inferior, este una dintre cele mai fascinante reptile preistorice datorită asemănării sale izbitoare cu crocodilii moderni. Cu un corp robust, bot lung și dinți conici ascuțiți, Proterosuchus era un prădător versatil, capabil să trăiască atât în apă, cât și pe uscat. Fosilele sale au fost descoperite în diverse colțuri ale lumii, demonstrând cât de răspândită era această reptilă.
Descoperirea fosilelor de Proterosuchus
In urma cu 250 de milioane de ani in urma, in Triasicul inferior traia reptila Proterosuchus, cunoscuta drept unul dintre cei mai batrani archozauri, acestia din urma reprezentand un grup de reptile din care au evoluat dinozaurii. Datorita dimensiunilor mai mari, era considerat unul dintre cele mai mari animale din perioada in care a trait, astfel, corpul sau masura 1,5 metri lungime si cantarea in jur de 100 de kilograme. Fosilele acestei reptile au fost descoperite in anul 1903, de catre paleontologul Robert Broom.
Adaptările fizice ale lui Proterosuchus pentru viața acvatică și terestră
Infatisarea reptilei Proterosuchus este asemanatoare crocodililor din zilele noastre. Craniul sau era alungit si nu foarte mare, iar botul era lung si arcuit. Dintii erau conici si acutiti si aveau aceeasi forma si marime.
Muschii gatului erau puternici, iar picioarele erau scurte, indreptate in exterior. Avea o coada lunga, puternica, care ii permitea sa inoate foarte bine, putand sa se miste repede in apa. Totodata, picioarele solide ii ofereau posibilitatea sa se deplaseze cu usurinta pe uscat, avand avantajul de a-si controla temperatura corpului cu usurinta. Pentru aceasta se putea incalzi pe uscat la soare, sau isi putea raci temperatura corpului, inotand.
Cum vâna Proterosuchus: asemănări cu crocodilii moderni
Maniera in care reptila Proterosuchus vana era foarte asemanatoare de maniera in care isi procura hrana crocodilii in zilele noastre. Astfel, avand ochii situati in varful capului, se putea ascunde in apa, asteptand prada sa se apropie. Atunci cand prada se apropia suficient de mult, se napustea asupra ei si o tara pe fundul apei, pana o ineca, iar apoi o manca.
Avand aceasta modalitate de a vana, nu era nevoit sa isi schimbe mediul de viata pentru a gasi hrana, motiv pentru care putea trai intr-un anumit loc aproape toata viata. In aceste conditii putea sa traiasca luni intregi fara hrana, deoarece putea face economie de energie.
Răspândirea geografică a fosilelor de Proterosuchus
Fosilele reptilei Proterosuchus au fost descoperite atat in China, Africa de Sud, cat si in Argentina. Fiind descoperite numeroase fosile, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca era un animal raspandit, fiind si un pradator excelent. Activ atat ziua, cat si noaptea, era un inamic puternic al pestilor cu care se hranea.
Desi avea o constructie a corpului asemanatoare crocodililor, nu a fost considerat un stramos direct al acestora, insa, fiind un archozaur, reptila Proterosuchus este un membru al grupului din care au evoluat crocodilii.
Evoluția archozaurilor și locul lui Proterosuchus
Proterosuchus face parte din grupul archozaurilor, reptile preistorice din care au evoluat mai târziu dinozaurii, pterozaurii și crocodilii. Deși nu este un strămoș direct al crocodililor moderni, acest prădător oferă o imagine importantă despre modul în care archozaurii timpurii au dominat ecosistemele de acum 250 de milioane de ani.
Fosilele de Proterosuchus descoperite în Africa de Sud, China și Argentina sugerează că aceste animale erau destul de răspândite, fiind printre primii archozauri mari care au trăit după extincția masivă de la sfârșitul Permianului.
