Rusaliile, “Cincizecimea”, “Coborârea Sfântului Duh” sunt tot atâtea denumiri date sărbătorii creştine, care se celebrează la cincizeci de zile după Paste şi despre care se spune, în “Faptele Apostolilor” (din “Noul Testament”), că este ziua în care “Duhul Sfânt S-a pogorât din Ceruri, ca un vuiet mare de vânt şi S-a împărţit deasupra capului fiecăruia, în chip de limbi de foc”. “Rusaliile” reprezintă sărbătoarea care încheie ciclul pascal.

Textele sacre mai povestesc că, în această zi, Duhul Sfânt a venit în lume nu numai ca să-i sfinţească pe Apostoli şi să le dea puterea de a grăi în toate limbile pământului, ci şi pentru a se pogorî şi asupra fiecărui om în parte.

În limba română, cuvântul “Rusalii” vine din latinescul “Rosalia”, care, la romani, în perioada precreştină, era “Sărbătoarea trandafirilor”, o zi închinată cultului morţilor, în care se aduceau ca ofrande, pentru cei trecuţi în lumea de dincolo, alimente şi trandafiri – sărbătoare preluată şi pe teritoriul Daciei Romane, de unde au imprumutat-o şi slavii. Tradiţia ofrandelor s-a păstrat până în zilele noastre, “Pomenirea morţilor” făcându-se în Sâmbăta Rusaliilor, când sunt “Moşii de vară”.

Alţi lingvişti consideră că denumirea “Rusaliile” vine din limba slavonă (sl. “Rusalka” – termen prin care erau denumite nişte fiinţe fabuloase, similare “Ielelor” din mitologia românească, despre care se credea că ies din ape, aleargă pe câmpuri şi iau minţile oamenilor). Tot la popoarele slave, “Rusalka” era şi numele unei divinităţi feminine, cu păr de aur şi coadă de peşte, patronând apele curgătoare (asemănătoare Sirenelor).

Citește și:  Care este originea cuvintelor Drăgaica, Sânzienele?

La vechii evrei, Rusaliile erau o sărbătoare agricolă – “Savuot” (Sărbătoarea săptămânilor) – a roadelor pamântului, devenită ulterior o sărbătoare de mulțumire pentru “harul Mirului”.

Rusaliile / Cincizecimea – tradiţii

Rusaliile
Rusaliile

Rusaliile sunt numite şi “Cincizecimea”, în limba latină, “Pentecostes”, un derivat din grecescul “pentikostí” – “a cincizecea zi” după Paste. Aceata sărbătoare este considerată ca fiind şi Ziua întemeierii Bisericii, amintind de convertirea la creştinism, la începuturi, a peste trei mii de oameni. A doua zi de Rusalii este consacrată „Sfintei Treimi”.

Rusaliile sunt legate şi de unele tradiţii păstrate în spaţiul românesc tot din vremurile precreştine, cum ar fi obiceiul de a se împodobi casele cu frunze sfinţite de tei, de plop sau de nuc (simbolizând “limbile de foc” ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim), pentru a îndepărta duhurile rele sau “Căluşul” (mai ales în zonele din sudul ţării), cei bolnavi putându-se vindeca dacă vătaful Căluşarilor trece peste trupul celui suferind. În Transilvania, cel mai cunoscut obicei de Rusalii este „udatul nevestelor”, femeile fiind stropite cu apă proaspătă, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot anul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.