Secretele fericirii – toată lumea pare a se afla în căutarea lor, dar, din diverse motive, chiar dacă ştim sau intuim drumul care trebuie urmat, acestea rămân adeseori în faza de “proiect”. În general, fericirea este o stare durabilă de satisfacţie, de plenitudine, de echilibru, dar care, până la urmă, are o accepţie foarte subiectivă.

Fericirea este un concept care a străbătut secolele, fiind definită şi redefinită continuu, în funcţie de contextul istoric, cultural, spiritual, educaţional, oscilând între hedonism (care proclamă plăcerea ca fiind binele suprem), eudemonism (doctrină care consideră că năzuinţa omului spre fericire este scopul vieţii/ “viaţa care înfloreşte”) şi nenumărate alte curente de gândire – de la stoicismul concentrat în celebrul adagiu “Carpe diem” (profită de ziua de azi, fără griji pentru ziua de mâine), până la “consumerismul” secolului al XX-lea (din perspectiva căruia fericirea înseamnă confort, loisir etc.) sau “transumanismul” contemporan (ai cărui reprezentanţi consideră că ingineria genetică, nanotehnologia, farmacologia etc. pot eradica orice formă de insatisfacţie, deschizând drum larg fericirii).

Happycraţia contemporană

Secretele fericirii
Secretele fericirii

În epoca actuală, la începutul secolului al XXI-lea, deşi nu trăim în “cea mai bună dintre lumile posibile” (cum spunea Leibniz, în secolul al XVII-lea) sau, poate, tocmai de aceea, se observă, susţin sociologii, apariţia unui fenomen “straniu”, pe care ei îl numesc “Happycraţia” – “dictatura fericirii” – care ne “ordonă” să fim fericiţi.

Ca urmare, s-a dezvoltat o adevărată “industrie” a fericirii, care a preluat controlul asupra vieţilor noastre, care ne arată “căile” de urmat (cum să ne comportăm, cum să fim, cum să gândim etc.), care încearcă să ne inducă ideea că bogăţia, sărăcia, succesul, eşecul, sănătatea, bolile sunt exclusiv în responsabilitea noastră, care pretinde că cine nu-şi controlează permanent dorinţele, gândurile neproductive înseamnă că nu este suficient de bun etc.

Or, în momentul în care societatea ţine cu orice preţ să-l asigure pe om că fericirea este garantată şi doar individul este responsabil dacă este sau nu fericit, acesta este un “mod de a fi guvernat”, un “vicleşug”, spun autorii cărţii care se numeşte chiar aşa – “Happycratia” – Eva Illouz, sociolog şi profesor universitar, şi Edgar Cabanas, psiholog, profesor la Universitatea Camilo Jose Cela, din Madrid. Pe de altă parte, secretele fericirii sunt şi vor rămâne, în mod firesc, în centrul căutărilor umane. Cercetările actuale arată că, într-o oarecare măsură, predispoziţia spre fericire/ nefericire este condiţionată genetic. Alţi specialişti spun că starea de împlinire/ neîmplinire depinde exclusiv de experienţele trăite, de modul specific de raportare la realitate.

Există oameni fericiţi, aşa cum există popoare fericite, iar nunchi, niksen, hygge, cosagach sunt moduri de a înţelege fericirea, care ne-ar putea inspira, poate mai mult decât sfaturile trainerilor şi speakerilor motivaţionali, al căror limbaj tinde să devină tot mai stereotip, sec şi mimetic.

Secretele fericirii – nunchi

Secretele fericirii
Secretele fericirii

Unul dintre secretele fericirii l-am putea descoperi în ceea ce locuitorii din “Tara dimineţilor liniştite”, cum i se mai spune Coreei de Sud, numesc “nunchi” – un fel de al şaselea simţ, la jumătatea distanţei între empatie şi tact, între intuiţie, înţelepciune şi fler, o formă de inteligenţă emoţională, care îi ghidează pe cei care-l cunosc şi-l aplică pe calea unei vieţi liniştite şi fericite, un principiu călăuzitor al vieţii.

Nunchi”, literal, înseamnă “a măsura dintr-o privire”, altfel spus, “forţa privirii”, capacitatea, arta subtilă de a observa, a asculta şi a evalua ceea ce simt şi gândesc oamenii din jur şi, implicit, înţelegerea propriului statut. Nunchi poate fi înţeles şi ca un fel de paralimbaj, care înglobează emoţii reflectate în gesturi, în ritmul şi tonalitatea vorbirii, aspecte esenţiale pentru comunicarea şi relaţiile dintre oameni.

Sunt aspecte care ţin de o tradiţie de peste cinci mii de ani a acestui popor şi care sunt consolidate prin educaţie. Privirea şi auzul, cred sud-coreenii, sunt cele mai bune atuuri în relaţiile cu ceilalţi. Să ai un “nunchi bun”, spun ei, înseamnă să-ți reevaluezi constant presupunerile pe care le faci pe baza unui cuvânt, gest sau expresie facială pe care le observi la alte persoane, astfel încât să fii mereu prezent și pe deplin conștient de realitatea în care trăieşti.

Nunchi este “superputerea” sud-coreenilor

Cheia fericirii
Cheia fericirii

Coreenii sunt dovada vie că nunchi funcționează. În doar 60 de ani, Coreea de Sud a trecut de la a fi una dintre cele mai sărace țări din lume la una dintre cele mai bogate, cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, cu oameni fericiţi.

Pentru a avea succes, cred sud-coreenii, este esenţial să stabileşti relaţii personale bune, bazate pe încredere şi beneficii reciproce, iar sud-coreenii evaluează acest lucru după “nunchi”.

În afaceri, dar şi în viaţa personală, nunchi (“nunchi ida” – care se referă la cineva care este iute la minte, poate înțelege rapid situația şi are bun simț) este barometrul pentru o abordare corectă, de aceea coreenii petrec un timp semnificativ dezvoltând şi promovând contacte personale.

Nunchi este unul dintre secretele fericirii pentru că, exersat continuu, poate ajuta la alegerea partenerului potrivit în viață sau în afaceri, atrage succesul la locul de muncă, protejează de cei care fac rău, diminuează anxietatea socială.

Câteva recomandări pentru a exersa “nunchi”

Bucuriile simple
Bucuriile simple

De exemplu, mergi la o şcoală nouă, la un job nou? De fiecare dată când ajungi într-un loc pe care nu-l cunosti, înainte de orice este necesar să iei “pulsul” situaţiei respective. Oamenii par trişti, relaxaţi, agitaţi, nervoşi? Gândeşte-te că acele persoane acolo petrec mare parte din timp. Urmăreşte-le reacţiile, gesturile, cuvintele, pentru a înţelege. Dacă lucrurile nu sunt clare, limitează-te, la început, doar la un salut politicos.

Faci cunoştinţă cu cineva? Înainte de a vorbi despre tine, despre lucrurile care te interesează, despre gusturile tale, ascultă de două ori ce şi cum ţi se spune. Ascultarea are avantaje semnificative – are un efect natural calmant, permițând disiparea tensiunii şi nu te expune.

Într-o întâlnire aglomerată, nu rata niciodată o ocazie bună de a tăcea. Vei învăța mult mai multe din ceea ce spun ceilalţi decât invers. Iar atunci când vrei şi ai ceva de spus, este important să aduci un punct de vedere nuanțat și convingător. Extrovertirea și exprimarea de dragul exprimării nu este o garanţie a reuşitei.

În plus, citeşte printre rânduri! Mulţi nu spun întotdeauna ceea ce gândesc și acesta este dreptul lor. Dacă cineva este tensionat pentru că nu vrea sau nu poate să fie sincer, atunci nu-l pune în acea situaţie. Fii atent la context și, mai ales, la ceea ce nu spun ceilalţi.

Nunchi – salvarea într-o lume prea grăbită…

Un fel de a fi
Un fel de a fi

Din “nunchi” oricine poate să înveţe să nu reacţioneze din impuls, să se facă respectat şi să respecte, să facă pasul înapoi când este cazul, să observe, să asculte, să înţeleagă “semnele” din jur. Trăim într-o realitate cu oameni care vorbesc prea mult şi fără sens (în cercul de prieteni, de cunoştinţe, la telefon, la job etc.), “grăbiţi” să se “autoelogieze” sau să ne “chestioneze” despre orice, oricând, să ne invadeze intimitatea, oameni care nu mai ştiu să asculte, nu mai ştiu să “privească”.

Citește și:  Sindromul coliviei aurite – suntem captivi într-un “confort inconfortabil”?

Cine va înţelege ce înseamnă filosofia “nunchi”, chiar dacă este o concepţie despre viaţă, fericire şi succes care vine din îndepărtata Asie şi se bazează pe o educaţie riguroasă, îndelung şlefuită, va avea numai de câştigat, va descoperi, cu siguranţă, unul dintre secretele fericirii care este, până la urmă, la îndemâna oricui va vrea să-l pună în practică.

Despre nunchi a fost tradusă şi în limba română o foarte interesantă carte – “Puterea Nunchi. Secretul coreean al fericirii şi succesului” – scrisă de Euny Hong, jurnalistă şi scriitoare coreeano-americană. Aceasta spune, printre altele, că: “Părinţii coreeni cred că a-i învăţa nunchi pe copii este la fel de important precum a-i învăţa să traverseze strada […] De la găsirea dragostei la succesul profesional, îmbunătăţirea nunchi-ului vă va ajuta să deschideţi uşi despre care nici nu ştiaţi că există. Îmbunătăţeşte-ţi nunchi-ul, îmbunătăţeşte-ţi viaţa!”.

Secretele fericirii – hygge

Ce contează cu adevărat în viaţă
Ce contează cu adevărat în viaţă

Dacă pentru sud-coreeni “nunchi” este unul dintre secretele fericirii, pentru danezi este “hygge” (pronunţat “hou-ga”) – ceea ce s-ar traduce prin “plăcut”, “confortabil”, “frumos”, “bun”, cu referire la un mod de viaţă, la un sentiment, o stare de spirit pozitivă, oferită de un moment reconfortant. De altfel, danezii au o zicere potrivit căreia “fericirea se găseşte în casa fiecăruia” şi, poate, şi graţie acestei concepţii despre viaţă, în 2016, Danemarca a fost declarată “cea mai fericită ţară din lume”, de „World Happiness Report”.

Conceptul “hygge” s-a născut într-un context istoric. În secolul al XIX-lea, Danemarca a trecut prin evenimente complicate – în 1807, în urma alianţei cu Napoleon, capitala ţării, Copenhaga, a fost bombardată de englezi, a urmat anexarea Norvegiei, care, la vremea respectivă, aparţinea Danemarcei, de către Suedia, iar în 1864, Ducatele Sleswig, Holstein și Lauenburg au trecut sub autoritatea Imperiului Austro-Ungar.

Astfel, într-un secol, Regatul Danemarcei a pierdut o mare parte din teritoriul său, iar danezii au trăit dramatic această realitate istorică. În acest context de înfrângeri militare, ei au început să acorde o atenţie din ce în ce mai mare sentimentului de a fi în siguranţă, în liniştea căminului şi a familiei. Meik Wiking, directorul Institutului de Cercetare a Fericirii, din Copenhaga, sublinia că aceasta a fost „o strategie de supraviețuire”.

Hygge ca mod de viaţă al danezilor, astăzi

Fericirea de fiecare zi

În prezent, hygge este considerat un mod de viaţă care, pe danezi (şi pe cei din Peninsula Scandinavă, in general), îi ajută să rămână optimişti în timpul lungilor ierni, când soarele poate fi văzut foarte rar. Hygge este sentimentul de bine legat de atmosfera caldă şi prietenoasă a casei şi a familiei, un fel de a te bucura de lucrurile simple – un decor armonios, focul din şemineu, pregătirea bucatelor, “smorrebrods” (pâini de secară) garnisite cu somon afumat, creveţi din fiorduri, ceaiul, cafeaua, un pahar de vin, vizita prietenilor, lectura unei cărţi etc.

Timpul petrecut astfel i-a făcut pe cei din ţările scandinave să dezvolte şi o minunată artă a decoraţiunilor interioare – culori calde, mobilă confortabilă şi simplă, din lemn natural, nelăcuit, sisteme de iluminat reglabile etc.

Hygge, unul dintre secretele fericirii pentru danezi, se practică însă şi în zilele însorite, când oamenii se bucură să iasă la picnic, să se plimbe cu bicicleta, să petreacă timp în aer liber etc. În toate anotimpurile, filosofia rămâne aceeași: să știi să te bucuri de viață, să apreciezi micile plăceri ale acesteia. Pentru aceeaşi conceptie despre de viaţă, olandezii folosesc termenul “gezellig”, norvegienii, “koselig”, suedezii, “mysig”, iar “hygge” tinde să devină filosofia de viaţă a multor locuitori din ţările europene.

Cosagach, noul „hygge” din Scoția – un stil pe care toată lumea îl iubeşte

Cosagach-ul este unul dintre secretele fericirii pentru scoţieni, o adevărată artă de a te bucura de ceea ce eşti şi ceea ce ai, într-un mod asemănător “hygge”-ului danez, pentru că pune mai presus de orice sentimentul de linişte, de bucurie şi calm, pe care îl asigură căminul şi familia, dar şi plimbările în natură, weekend-uri la munte sau la ţară, departe de agitaţia oraşelor, o mâncare simplă, gustoasă, preparată cu plăcere. De fapt, este un îndemn nu numai la simplitate, ci şi la concentrarea asupra sinelui şi redescoperirea lucrurilor autentice care ne definesc.

Secretele fericirii – niksen

Dolce farniente
Dolce farniente

Pentru olandezi, in afară de “gezellig” (corespondentul “hygge”-ului scoţian), unul dintre secretele fericirii este ceea ce ei numesc “niksen” – adică un timp pe care fiecare trebuie să şi-l acorde pentru a se desprinde de tumultul vieţii cotidiene, pentru a se relaxa, pentru a medita, pentru a face “nimic” (“niks” – “nimic”), un fel de “dolce farniente” (“dulce trândăvie”), un foarte bun remediu pentru stresul, epuizarea, burnout-ul la care este supus omul contemporan.

De câte ori nu auzim în jurul nostru afirmaţii precum: “X a reuşit pentru că munceşte continuu!”, “Y nu mai are timp pentru nimic altceva decât pentru munca sa!” etc. Niksen-ul olandez ne îndeamnă să ne gândim dacă munca înverşunată este o valoare exclusivă, dacă este singurul reper al unei vieţi împlinite.

Iar răspunsul este implicit. Sunt necesare 10 -15 minute zilnic, consideră olandezii, pentru relaxare totală, pentru a lăsa gândurile în voie, fără îngrijorări, fără a încerca să găsim soluţii la diverse probleme. Specialiştii în medicină spun că cei care practică “niksen” sunt şi mai rezistenţi în faţa bolilor şi a procesului de îmbătrânire.

Fericirea se cultivă în fiecare zi

Secretele fericirii
Secretele fericirii

Secretele fericirii – nunchi, hygge, cosagach, niksen – la care s-ar putea adăuga şi ikigai-ul japonez, arată că există un punct comun în toate aceste concepţii despre fericire – încercarea de a găsi un răspuns la întrebarea “De ce viaţa merită să fie trăită?” sau “Care este valoarea pentru care te trezeşti cu bucurie în fiecare dimineaţă?”.

Desigur, fiecare om are o anumită viziune asupra “sensului vieţii” şi a fericirii, evident că oricine, oricând, în viaţa cotidiană, se poate confrunta cu evenimente mai puţin plăcute, dar esenţial este să descoperim ce ne face să fim în armonie cu noi înşine. Iar secretele fericirii, aşa cum le-au descoprit alte popoare, ne pot ajuta în acest sens. Toate spun că fericirea nu este o himeră, dimpotrivă, este starea cea mai firească, hrănită din interioritatea fiecăruia şi care nu trebuie pervertită în ceva ce îi este străin. Fericirea este o stare care se cultivă în fiecare zi, prin “forţa privirii” şi a capacităţii de înţelegere a sinelui si a lumii.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.