Secuii reprezinta un grup etnic maghiar, raspandit in judetele Covasna, Harghita si o parte din Mures (centru si sud-est). De asemenea, vorbitorii de limba maghiara din unele sate ale Clujului si ale Albei (care au facut parte din Scaunul Secuiesc al Ariesului), precum si cei din Brasov si Sibiu se considera tot secui.

Secuii au o origine necunoscuta, aceasta fiind disputata de istorici. Specialistii in istorie i-au considerat descendentii maghiarilor, hunilor, scitilor, avarilor, gepizilor, bulgarilor de pe Volga sau kavarilor. Limba maghiara pe care ei o vorbesc e presarata cu regionalisme si arhaisme, iar zona in care ei se regasesc este cunoscuta drept Tinutul Secuiesc sau Secuime.

Scurt istoric al secuilor

Scurt istoric al secuilor
Scurt istoric al secuilor sursa: cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/07/14/asimilarea-poporului-secuiesc-de-catre-unguri-si-teoriile-privitoare-la-originile-secuilor-video/

Primele mentionari ale secuilor dateaza din 1116, atunci cand faceau parte din avangarda cavalerilor maghiari, alaturi de pecenegi. In acel an, secuii au participat la batalia de la Olsava, facand parte din oastea lui Stefan al II-lea al Ungariei. Treizeci de ani mai tarziu, documentele ii mentioneaza pe acestia ca facand parte din armata lui Geza al II-lea al Ungariei, luptand, alaturi de acesta, in batalia de la Leitha.

Prima atestare documentara a secuilor in Transilvania a fost in anul 1210, cand comitele Ioachim de Turje al Sibiului a pornit, alaturi de oastea alcatuita din romani, pecenegi, sasi si secui, sa-l ajute pe tarul Bulgariei. Incepand cu aceasta data, secuii au inceput sa fie mentionati mai des, participand in multe batalii.

In anul 1506, a avut loc Adunarea Nationala Secuiasca la Lutita, la care secuii au dezbatut problemele autoguvernarii si autonomiei grupului lor. In urma acestei adunari, s-a stabilit ca membrii grupului sa nu mai fie arestati daca nu exista o sentinta judecatoreasca si nici sa mai fie pedepsiti corporal. De asemenea, comertul liber a fost intarit, iar trupelor de mercenari le-a fost interzisa intrarea in Tinutul Secuiesc.Secuii – Poarta Secuiasca

Atunci cand Principatul Independent al Transilvaniei a luat fiinta, in anul 1542, secuii au simtit ca puterea atenteaza la libertatea lor ancestrala, pentru ca s-au vazut nevoiti sa suporte mai multe taxe decat atunci cand regatul maghiar era la conducere. Tocmai de aceea, acestia au inceput sa se rascoale, insa cativa dintre conducatorii lor au fost trasi in teapa de regele Ioan Sigismund. Cu toate acestea, secuii nu s-au dat batuti, iar la sfarsitul anului 1595 a avut loc ceea ce s-a numit “carnavalul sangeros”.

Secuii s-au rasculat si cand Transilvania a fost anexata Imperiului Habsburgic, deoarece acest eveniment a insemnat militarizarea zonei secuiesti. Rascolalele secuilor au fost oprite odata cu Masacrul de la Siculeni, cand curtea imperiala de la Viena a ordonat uciderea celor care se impotriveau. Astfel, mai mult de 400 de oameni au murit, printre care si copii si femei. La cativa ani dupa acest eveniment, au fost infiintate Primul si Al Doilea Regiment Secuiesc de Infanterie, cu sediile la Sfantu Gheorghe.

Citește și:  Specii de antozoare – Stiati ca…

Astazi, secuii incearca neincetat sa li se recunoasca autonomia si, de asemenea, vor sa se uneasca cu Ungaria. Ei vor sa primeasca si cetatenie maghiara, pentru ca o considera un drept al lor.

Secuii – Colaci secuiesti Obiceiuri gastronomice

In orice bucatarie secuiasca, nu trebuie sa lipseasca patru alimente, si anume varza, cartoful, smantana si carnea de porc. Caltabosii, slanina si carnea afumata la borcan sunt mereu prezente pe mesele secuilor, in special pe timp de iarna, cand iernile nu sunt deloc blande. O planta des intalnita in bucataria secuiasca este chimionul, care se gaseste in depresiunile intramontane si ale carei seminte se pun in supe, dupa ce au fost prajite in unsoare incinsa. De altfel, exista un preparat numit chiar “supa de seminte de chimion”. Un alt produs care a devenit popular in intreaga tara este kurtos kalacs sau colacul (cozonacul) secuiesc. Acesta este facut din aluat, care este pus pe forme tronconice si copt pe carbuni incinsi.

Arta secuiasca si cladirile de patrimoniu

Cel mai cunoscut obiect al secuilor este poarta secuiasca, ce nu poate lipsi de la nicio casa care se respecta. Aceasta este realizata din lemn (stejar si brad) si este impartita in doua intrari: poarta mai mica este pentru oameni, in timp ce poarta mare este pentru carute sau alte mijloace de transport de dimensiuni mari. Poarta iese in evidenta si prin faptul ca este bogat decorata: pe partea superioara se pun blazoanele familiei, dar si stelele, soarele si semiluna, care fac parte din stema secuiasca. Pe partea inferioara predomina motivele florale si vegetale (lujere, crini, lalele), care alcatuiesc “Pomul Vietii”. Acestea sunt vopsite in special in albastru, rosu si verde.Secuii – Capela Sfantul Stefan din Sanzieni

In ceea ce priveste edificiile, secuii se pot mandri cu o multime de obiective care fac parte din circuitele turistice. Pe langa peisajul montan, care atrage foarte multi turisti, si statiunile cu izvoare termale, cei care ajung in Tinutul Secuiesc pot vizita Castelul Miko din Miercurea Ciuc (sau Muzeul Ciucului), biserica fortificata din Darjiu (care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO), frescele de la Ghelinta sau Capela Sf. Stefan din Sanzieni.

De asemenea, turistii pot participa la serbarile si evenimentele pe care le organizeaza secuii si care sunt pline de traditii. Cu siguranta, Tinutul Secuiesc merita vizitat, pentru ca este unul din acele locuri din tara care pare desprins dintr-o poveste.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.