Sipul (Acipenser sturio) este unul dintre cei mai mari sturioni care trăiesc în Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. Acest pește migrator, valoros pentru icrele sale de caviar și carnea sa delicată, traversează mari distanțe în căutarea locurilor potrivite pentru reproducere.
Habitat și distribuție geografică
Sip (Acipenser sturio) este un peste osos cu mare importanta comerciala, foarte mult apreciat pentru icrele sale din care se face caviarul dar si pentru carnea sa delicata cu gust remarcabil.
Aceasta specie rara este considerata de specialisti cea mai mare care inoata pentru a se reproduce in aval, in susul raurilor europene, uneori migrand la cca. 1000 km distanta de mare. Traieste in Oceanul Atlantic de Nord, in Marea Mediterana si apele din Europa.
Caracteristicile fizice ale sturionului sip
Acest sturion are pe corp, de-a lungul partii dorsale nu mai putin de cinci randuri longitudinale de scuturi osoase si intre ele pot exista altele mult mai mici dispuse in mod neregulat. Capul este alungit fara solzi, rostrul conic si chiar ascutit, gura cu buze groase si lipsita de dinti, iar pe partea ventrala cu patru mustati bine evidentiate, sensibile cu rol in detectarea prazii pe fundul apei si carcateristica acestei specii de pesti.
Comparativ cu alti sturioni acesta are gura mai mica si transversala. Corpul sau este robust si fusiform, inotatoarea dorsala este triunghiulara, alcatuita din 9-14 raze si pozitionata foarte aproape de pedunculul codal, aripioarele pectorale ingrosate si mari cu prima raza osificata, aripioarele ventrale mai mici si in pereche, inotatoarea anala alcatuita din 22-27 raze, iar inotatoarea codala asimetrica, cu lobul inferior mic, iar cel superior proeminent si mult alungit.
Aceasta specie este foarte rapida, inoata cu viteza mare mai ales in timp ce isi urmareste prada in apa si obisnuieste sa calatoreasca pe distante foarte lungi. Hrana consta din pesti, dar si moluste, viermi, crustacee si alte nevertebrate bentonice. Are corpul mai inchis pe partea dorsala in nuante de culori gri-maslinii si pe partea ventrala in tonuri mai deschise spre alb. Exemplarele adulte au lungimea corpului de pana la 3,5 m si greutatea de cel mult 315 kg.
Reproducerea și ciclul de viață al sipului
In lunile martie-august femelele isi depun icrele in apele ce au curentul rapid, pe fundul acestora pe stratul stancos sau cu pietris grosier, apoi se intorc in mare. Icrele sunt foarte mici, au diametrul de 2-3 mm si sunt depuse in numar de cateva sute de mii. Icrele eclozeaza destul de repede dupa cel mult 14 zile, iar larvele au lungimea de 0,9-1,1 cm.
La inceput acestea sunt vulnerabile, corpul lor nu prezinta ca la adulti siruri de creste ascutite pe spate, ceea ce face sa fie o prada usoara pentru diferite vietuitoare acvatice de prada. Abia dupa un timp cand ajung la lungimea de 8 cm incep sa fie protejati prin placile osoase.
Pestele sip face parte din ordinul Acipenseriformes, familia Acipenseridae si nu este o specie in pericol de disparitie. De cativa ani pescuitul sportiv a acestui peste a fost interzis deoarece se pare ca pune bariera in calea migratiei sale in apele raurilor, pentru depunerea icrelor in perioada de reproducere.
Conservarea sturionului sip și măsurile de protecție
În ultimele decenii, populațiile de sip au scăzut dramatic din cauza pescuitului excesiv, poluării și construcției de baraje care împiedică migrația naturală a acestuia. În prezent, sipul este protejat prin lege în multe țări europene, iar pescuitul său este interzis.
Programele de conservare se concentrează pe restaurarea habitatelor și îmbunătățirea accesului acestuia la râurile de reproducere. De asemenea, crescătoriile de sturioni contribuie la reintroducerea speciei în mediul său natural, pentru a asigura creșterea populațiilor și stabilitatea acestora pe termen lung.
Video – Sip (Acipenser sturio):
, un sturion rar din Atlantic, apreciat pentru icrele sale de caviar și carnea delicată.){kind=link}