Sistemul imunitar al organismului uman este un mecanism de apărare excepţional. Dacă suntem într-o stare bună de sănătate, sistemul imunitar este un luptător redutabil împotriva răcelilor, gripei şi a oricăror alte infecţii sau agresiuni exterioare asupra organismului. A avea un sistem imunitar puternic, care este legat, printr-o reţea de comunicare complexă, cu toate regiunile corpului, nu este doar o garanţie a sănătăţii, ci şi a vieţii.
Fără un sistem imunitar capabil să reacţioneze, chiar şi o banală zgârietură ar fi fatală, deoarece ar expune ţesuturile la o serie de microbi prezenţi în mod natural în aer, în apă, pe piele etc. Iar buna funcţionare a sistemului imunitar depinde de ceea ce specialiştii numesc “starea terenului fiziologic”, adică in ce măsură organismul are puterea să lupte sau, dimpotrivă, este vulnerabil prin deficienţe, toxine, deşeuri, supraîncărcări, aciditatea fluidelor din corp etc.
Un celebru medic, chimist şi farmacist francez, Antoine Bechamp, spunea, în urmă cu un secol, că “microbul nu înseamnă nimic, terenul pe care acţionează este totul”. Altfel spus, dacă “terenul” (organismul) este puternic, sistemul imunitar nu va avea probleme în eradicarea unei infecţii microbiene.
La sfârşitul iernii, când organismul este mai slăbit şi, mai ales acum, când lumea întreagă, inclusiv România, luptă cu această nouă şi gravă ameninţare a coronavirusului (COVID-19), este esenţial, pe lângă măsurile de igienă şi de prevenţie, obligatorii, să fim mai atenţi ca oricând la felul în care ne ajutăm organismul să se apere, să susţinem sistemul imunitar.
Cum funcţionează sistemul imunitar?
Sistemul imunitar este sistemul de apărare şi de supraveghere al corpului nostru, care constă într-o reţea foarte complexă de organe şi ţesuturi. Cele mai importante sunt, spun medicii, sistemul limfatic (limfa fiind lichidul transparent, incolor sau gălbui, care circulă prin vasele și ganglionii limfatici și în spațiile intercelulare ale organismului vertebratelor, transportând diferite substanțe între sânge și țesuturi), timusul (glandă endocrină, așezată în partea superioară a toracelui, care influențează creșterea organismului în primii ani ai copilăriei și imunitatea, atrofiindu-se la pubertate), măduva osoasă, splina, intestinele, pielea, mucoasele, precum şi celulele imune şi mesagerii specializaţi.
Deoarece corpul nostru este expus zilnic la diverşi agenţi patogeni, cum ar fi bacteriile, virusurile, ciupercile, paraziţii, sistemul imunitar funcţionează 24 de ore pe zi, pentru a ne proteja de infecţii şi boli. Există un sistem de apărare nespecific şi unul specific.
Sistemul de apărare nespecific, denumit şi sistem de apărare natural sau sistem imunitar înnăscut, instituie bariere de apărare anatomice – pielea, mucoasele, genele, lichidul lacrimal, saliva, acidul stomacal, urina, care împiedică pătrunderea sau răspândirea agenţilor patogeni sau a substanţelor străine. Pe de altă parte, celulele imune şi macrofage, cum ar fi celulele albe din sânge (leucocitele) fac ca agenţii patogeni să fie inofensivi, prin “închiderea” şi digerarea lor.
Sistemul imunitar specific, spre deosebire de cel înnăscut, care combate agenţii patogeni exogeni (din afară), vizează agenţi patogeni “cunoscuţi”. Datorită limfocitelor B şi T (subgrupă a globulelor albe din sânge), sistemul de apărare specific este capabil să-şi “amintească” de antigene recurente (agenţi patogeni) şi să reacţioneze rapid şi eficace la o nouă infecţie, cu ajutorul anticorpilor. Este motivul pentru care se mai numeşte şi “apărare inteligentă” sau sistem imunitar dobândit.
Care sunt principalele cauze ale slăbirii sistemului imunitar?
O persoană care prezintă semnele unui sistem imunitar slăbit, cum ar fi răcelile repetate sau vulnerabilitate crescută la bolile comune, trebuie să acorde o atenţie sporită stilului său de viaţă. Specialiştii spun că principalele cauze ale slăbirii sistemului imunitar sunt următoarele
Stresul cronic, cu efect asupra capacităţii de apărare a organismului în general. În condiţii excesiv de solicitante, organismul nostru eliberează mai mulţi hormoni ai stresului (adrenalina, noradrenalina, cortizol). În acelaşi timp, sistemul imunitar creează mai multe celule imunitare, pentru a ne proteja de boli şi infecţii. Dacă organismul nu poate să se mai recupereze îndeajuns, acest fapt conduce la o tensiune permanentă, implicit la o creştere anormală a nivelului hormonilor de stres şi la o diminuare a numărului şi activităţii celulelor imunitare;
Alimentaţia deficitară, care înseamnă că organismul nu are de unde să-şi extragă suficiente cantităţi de vitamine şi minerale;
Somn insuficient (mai puţin de şase ore de somn pe noapte, mai multe nopţi la rând), care favorizează eliberarea hormonilor de stres şi, ca urmare, slăbirea sistemului imunitar;
Hidratarea deficitară – urmarea fiind că mucoasele noastre nu sunt protejate de un film hidrolitic, iar agenţii patogeni pot pătrunde mai uşor în corp. Pe de altă parte, nici toxinele din corp nu sunt eliminate corespunzător;
Consumul de alcool în exces determină o dezactivare a unei părţi importante din sistemul imunitar timp de cel puţin 24 de ore;
Tabagismul reduce numărul celulelor imunitare şi al anticorpilor din sânge;
Aerul uscat din încăperi provoacă uscăciunea mucoaselor din nas şi gât şi pătrunderea mai uşoară în organism a agenţilor patogeni;
Lipsa mişcării şi a exerciţiilor fizice determină slăbirea capacităţii de apărare a organismului; antrenamentele mai intense, la anumite intervale, nu compensează absenţa mişcării din restul timpului;
Consumul a 100 de grame de zahăr intr-o zi (cam cât se găseşte, de exemplu, într-un litru de suc de mere) poate afecta semnificativ capacitatea celulelor albe din sânge de a ataca bacteriile şi virusurile timp de aproximativ cinci ore. Ipoteza conform căreia zahărul slăbeşte sistemul imunitar se bazează pe un studiu care arată ca vitamina C susţine celulele albe din sânge în apărarea imunitară, iar cantităţile mari de glucoză reduc concentraţia de vitamina C din sânge. Din cauza structurii similare a glucozei şi a vitaminei C, globulele albe din sânge absorb inadecvat glucoză, în loc de vitamina C, când nivelul de zahăr din sânge este ridicat.
Câteva metode naturale prin care putem întări sistemul imunitar şi putem ajuta organismul să se protejeze împotriva infecţiilor
Este bine să conştientizăm faptul că trebuie să avem grijă de sistemul nostru imunitar tot timpul şi cu atât mai mult în perioadele din an în care organismul are mai multă nevoie de apărare şi de putere sau în condiţiile unei epidemii, cum este şi cea de acum, în care infecţia cu coronavirus (COVID-19) creşte de la o zi la alta şi care se suprapune şi peste epidemia de gripă obişnuită, pe care trebuie să o traversăm în fiecare an.
Cu cât avem în vedere şi acest aspect esenţial pentru sănătatea noastră, cu atât riscul de a ne îmbolnăvi este mai mic. Iată câteva metode naturale prin care putem întări sistemul imunitar şi prin care ne putem ajuta organismul să se protejeze împotriva infecţiilor:
Măsurile de igienă riguroase sunt obligatorii pentru a ne proteja de agenţii patogeni. Spălatul mâinilor cu săpun, insistent, de câte ori este nevoie şi apoi uscate bine. Utilizarea unor produse de curăţare a pielii este utilă, dar fără exces, pentru a nu perturba mantaua protectoare a acesteia şi pentru a nu provoca iritaţii şi alergii.
O alimentaţie sănătoasă, echilibrată şi diversificată este ideală pentru a ne întări sistemul imunitar. Este o modalitate optimă prin care să furnizăm organismului nutrienţii necesari. Sunt de preferat produsele proaspete, fructele şi legumele mai ales, bogate în vitaminele A, C, B6. Benefic este şi consumul regulat de peşte, carne slabă, produse lactate, cereale, furnizori importanţi de fier, seleniu, zinc, vitamia D şi vitamina B12. Efecte antioxidante, antiinflamatorii şi antibacteriene au şi aşa-numitele substanţe vegetale secundare (carotenoizi, flavonoizi, glucozinolați, fitoestrogeni, saponine etc.) conţinute în morcovi, ardei, ceapă, usturoi, ridiche neagră, dovleac, soia, sparanghel, pere, caise, mere etc. Ceapa crudă şi usturoiul conţin şi o mare cantitate de seleniu, care ajută în lupta cu radicalii liberi. Nu trebuie uitat nici faptul că deficitul de vitamina C ne face vulnerabili în fata bolilor, de aceea legumele şi fructele nu trebuie să lipsească din alimentaţie.
Pentru că 70% din sistemul nostru imunitar se află în intestin, unii fitoterapeuţi recomandă câte o cură de 4-6 săptămâni pe an cu probiotice, care se găsesc în iaurt, kefir. 1-2 iaurturi pe zi sau probiotice sub formă de suplimente alimentare pot optimiza apărarea imunitară.
Cura cu echinacea, plantă care se află în topul plantelor pro-imunitate, este considerată a fi una dintre cele mai eficiente metode de a fortifica organismul. Compuşii fenolici pe care îi conţine această plantă stimulează sistemul imunitar. Se recomandă 2 capsule pe zi, timp de trei săptămâni cel putin.
Hidratarea corespunzătoare aduce beneficii imense organismului şi sistemului imunitar. 1,5 – 2 litri pe zi de apă reprezintă cantitatea obligatorie pentru a menţine şi întări barierele protectoare naturale ale organismului. Dacă sunt persoane cărora le este greu să consume această cantitate, pot să o substituie, parţial, cu ceaiuri neîndulcite şi cu sucuri de fructe şi legume diluate.
Aerisirea încăperilor, a birourilor, a spaţiilor închise în care petrecem mult timp, cel puţin de trei ori pe zi, câte zece minute, cu fereastra larg deschisă si atenţie la respiratia corectă. O scurtă plimbare în aer liber, în pauza de prânz sau după program, la care putem adăuga, în funcţie de posibilităţi, exerciţii fizice moderate (30-45 de minute zilnic), precum şi exerciţii de relaxare şi meditaţie, ajută enorm la întărirea sistemului de apărare al organismului, pentru că stimulează circulaţia sângelui şi elimină stresul.
Durata şi calitatea somnului influenţează major funcţionarea sistemului imunitar. În timpul somnului (7-8 ore de somn, în medie, pe noapte), numărul celulelor imunitare de care corpul are nevoie pentru a se apăra contra bacteriilor şi virusurilor, creşte.
Dintre remediile tradiţionale pentru întărirea sistemului imunitar în faţa gripelor şi răcelilor sezoniere, cunoscute şi foarte eficiente sunt consumul de miere, ghimbir, ceaiuri şi uleiuri esenţiale (lavandă, ginseng, salvie) şi a supei de pui. Cercetătorii de la Centrul Medical Nebraska, de pildă, au descoperit că supa de pui are un efect antiinflamator și poate ameliora infecțiile respiratorii superioare simptomatice.
