Situl arheologic Histria se află în comuna Istria, judeţul Constanța şi a fost înfiinţat în jurul cetăţii Histria, cel mai vechi oraş de pe teritoriul românesc. Situl este inclus pe lista monumentelor istorice din judeţ, cu trei obiective: cetatea, aşezarea civilă şi necropola. De asemenea, din anul 2007 cetatea se află pe Lista Patrimoniului European.

Cetatea Histria din situl arheologic cu acelaşi nume a fost ridicată în secolul al VII-lea î.Hr. (anul nu este cert, existând mai multe ipoteze), de către coloniştii din Milet. Numele provine de la cuvântul „Istros”, denumirea dată de greci fluviului Dunărea. Cetatea era înconjurată de un zid de incintă foarte puternic, cu multe turnuri şi porţi. Alimentarea cu apă se făcea cu ajutorul unor conducte de 20 de kilometri, acestea alimentând mai târziu şi termele romane. Oraşul era unul foarte dezvoltat: străzile erau pavate cu piatră, iar locuitorii cetăţii aveau la dispoziţie mai multe instituţii artistice şi culturale, dar şi locuri în care făceau educaţie fizică.

Cetatea Histria a fost foarte importantă pe plan politic, participând la mai multe conflicte. Alături de cetatea Callatis, a reuşit să preia controlul portului Tomis, care fusese luat de Bizanţ. De asemenea, cetatea a fost implicată şi în revoltele pontice care îl vizau pe regele macedonean Lisimah, dar şi în conflictul dintre români şi Mithridates al VI-lea. Cetatea a fost importantă şi în schimburile comerciale petrecute pe acest teritoriu, pentru că primele monede de pe teritoriul nostru au fost bătute în Histria. Acestea erau din argint şi aveau pe avers un vultur pe un delfin şi legenda ISTRI (simbolul oraşului), iar pe revers erau bătute două capete de om inversate. Cetatea a fost distrusă de invaziile avaro-slave, în secolul al VII-lea d.Hr.

Situl arheologic Histria a fost înfiinţat în anul 1914, la câteva zeci de ani după ce ruinele cetăţii au fost descoperite de francezul Ernest Desjardins. Acel an a marcat începutul unor ample săpături arheologice, conduse prima dată de Vasile Pârvan şi apoi de alţi arheologi de seamă. Începând cu anul 2000, situl se află pe o listă cu zone de interes naţional, fiind chiar prima din cele cinci zone de interes arheologic prioritar. Săpăturile arheologice au fost întrerupte foarte puţin în decursul acestor ani şi continuă chiar şi în prezent, pentru că mai sunt multe lucruri de descoperit.

Ruinele cetăţii, aflate pe malul Lacului Sinoe, pot fi văzute şi situl arheologic Histria poate fi vizitat. Turiştii pot vedea zidul de incintă, turnurile şi bastioanele, ruinele templelor greceşti, câteva străzi pavate, ateliere şi locuinţe, basilici şi terme. În centrul oraşului, se află una din cele mai mari basilici creştine din Dobrogea, care a fost descoperită de arheologi în anul 1969. Aceasta are nişte dimensiuni impresionante – lăţime de 30 de metri şi lungime de 60 de metri, ocupând în jur de 2% din cetate. Basilica este una episcopală, ceea ce i-a făcut pe arheologi să afirme că Histria era episcopie în secolele V-VI. A fost descoperită şi o friză pe care sunt înfăţişate 8 divinităţi greco-romane şi Zeul Soare.

Interesantă este şi necropola, care a fost construită în afara oraşului. Aceasta este alcătuită din tumuli funerari şi din morminte plane. Numărul tumulilor este mai mare decât cel al mormintelor plane, pentru că incineraţia era mai des folosită. În mormintele plane, au fost descoperite diverse vase, cele mai multe dintre ele fiind amorfe, pentru că acesta era obiceiul îngropării. Tumulii se caracterizează printr-un șanț periferic, o centură din pietre şi o platformă funerară.

Situl arheologic Histria cuprinde şi un muzeu arheologic, în care turiştii pot vedea obiecte găsite în urma săpăturilor. Muzeul datează din anul 1920, însă clădirea în care se află s-a prăbuşit din cauza alunecărilor de teren. Muzeul de astăzi a luat fiinţă în anul 1982 şi aparţine de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanța. Poate fi vizitat zilnic, începând cu ora 9, iar printre exponate se găsesc vase din ceramică, obiecte din sticlă, inscripţii, podoabe, documente, basoreliefuri elenistice şi alte obiecte importante.

Având în vedere că situl arheologic Histria se află într-o zonă inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, din anul 1994 a fost inclus şi el în rezervaţie. Această măsură a fost luată pentru că în zonă se află multe specii de păsări ocrotite, precum rațae, gâşte sau călifarul alb.

situl-arheologic-histria.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ