Șoarecele-cârtiță hotentot face parte din genul de specii de mamifere rozătoare larg răspândite în sudul Africii, la sud de Sahara. Colonii de astfel de mamifere sapă tuneluri subterane în pământ, un fel de vizuini complexe în care își fac depozite de hrană.
Un astfel de animal are corpul robust, îndesat, acoperit cu fire dese de păr ce alcătuiesc o blană cenușie pe partea superioară și mai deschisă pe cea inferioară. Are lungimea corpului de 10-18,5 cm și greutatea de aproximativ 100-150 g. Coada este lungă de 1-3 cm, deci abia se vede din stratul de blană.
Capul este lat, urechile foarte mici, iar ochii abia se văd, au irisul de culoare închisă. Botul este gros, maxilarele prevăzute cu incisivi puternici și lați cu ajutorul cărora roade rădăcinile plantelor, bulbii și părțile vegetale subterane. Picioarele sunt scurte și ceva mai late spre terminație unde încep degetele care sunt prevăzute cu gheare tari, încovoiate, foarte bine adaptate pentru a realiza săpături în pământ, sunt palmate ca niște lopeți.
Șoarecii-cârtiță hotentot trăiesc în colonii mici, familiare, de 5-15 exemplare. Sunt activi mai ales noaptea. Sapă tuneluri, caută mereu bulbi și rădăcini de plante, mai rar ies din vizuini dimineața devreme. Sunt vioi, se deplasează foarte repede, pot face salturi și răscolesc pământul cu o agilitate impresionantă pentru a-și cauta hrana.
Perioada de împerechere este în lunile septembrie-octombrie. Perioada de gestație este 81 de zile. Numărul de pui la o naștere la o femelă este de doi sau cel mult cinci. Aceștia sunt alăptați de femelă, apoi înțărcați, învățați să-și caute singur hrana vegetală și ocrotiți pănă ajung independenți.
Șoarecele-cârtiță hotentot are denumirea științifică Cryptomys hottentotus, face parte din ordinul Rodentia, familia Bathyergidae. Există mai multe subspecii ale acestui gen, care diferă prin zona de răspândire și coloritului corpului. Sunt mamifere terestre, care stau ascunse în vizuini subterane. Deși hrana lor este de origine vegetală, nu produc pagube importante. Dacă intră în zonele de culturi diverse, fermierii pun capcane sau folosesc otrăvuri pentru combaterea rozătoarelor.
