Șopârla-caiman este o specie de reptilă din nordul Americii de Sud. Pare un crocodilian cu capul scurt și colorit impresionant. Este o specie semiacvatică și arboricolă care înoată la fel de bine pe cât se cațără și în copaci.

Șopârla-caiman are lungimea corpului de 0,9-1,1 m, deci este o reptilă mare. Are coloritul în nuanțe maronii și verzui, cu numeroase pete galbene pe părțile laterale. Masculul se diferențiază de femelă prin coloritul portocaliu cu negru din zona gâtului, uneori brun-roșiatic. Femela are gâtul gri.

Capul este masiv, botul lung, iar pielea solzoasă îi crează un aspect feroce. Are ochii mari și întunecați, privirea rece, iar pe spate prezintă protuberanțe mari ca niște coarne. Aspectul creat este de creastă dublă solzoasă. Picioarele sunt late, destul de scurte, puternice, acoperite cu piele solzoasă. Au degetele lungi, prevăzute cu gheare tari, robuste, ascuțite.

Aceste șopârle trăiesc în pădurile de coastă, în zone inundabile, în Bazinul Amazonului, în Guyana Franceză, Insula Surinam. Preferă habitatele mlăștinoase, pădurile tropicale umede, sunt buni alpiniști și înotători excelenți. Vânează în lacuri și fluxuri de apă dulce. Se hrănesc cu melci, scoici, moluște, languste, pești, nevertebrate din lacuri și râuri cu apă dulce. Are dinți mari, aplatizați, cu ei străpunge cochilia melcilor de apă și apoi le mănâncă conținutul.

Dracaena guianensis
Dracaena guianensis

Nu consumă cochilia, bucățile de coajă le scuipă afară din gură. Reproducerea este ovipară, femela se înmulțește prin ouă. Are obiceiul să depună 6 ouă în mușuroaiele de termite.

Șopârla-caiman are denumirea științifică Dracaena guianensis și este o specie vulnerabilă, în pericol de dispariție, numărul de exemplare a scăzut foarte mult în ultimii ani din cauza distrugerii habitatului ei natural. Face parte din ordinul Squamata, familia Teiidae. Speranța de viață la această șopârlă este de 10-30 de ani.

În condiții de captivitate se adaptează destul de greu. Se spune că pot refuza mâncarea (chiar dacă aceasta este alcătuită din melci) și astfel ajunge să moară de foame. În anumite condiții proprice, în grădini zoologice, s-au adaptat și chiar au reușit să se reproducă astfel de exemplare. Cert este că s-a ținut cont de stilul lor de viață, semiacvatic și arboricol, au avut un mediu asemănător cu cel natural.

Video – Șopârla-caiman (Dracaena guianensis):

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.