Cărăbușii șuierători trăiesc în toată lumea dar mai ales unde sunt stârvuri și bălegar. Sunt atrași de fecale și animale moarte dar și de mușuroaiele de furnici. Intră pe sub scoarța copacilor și în tunelurile insectelor. Fac parte din familia Histeridae și sunt grupați într-un număr de 3000 de specii diferite.

Dendrophilus punctatus
Dendrophilus punctatus sursa: apricornus.flog.pl/wpis/13836407/saprinus-sp

Majoritatea gândacilor de acest gen au corpul aplatizat, oval, robust sau rotunjit. Se remarcă prin coloritul negru, mandibulele mari și puternice, ascuțite și curbate. Au antenele scurte și subțiri, prevăzute la capăt cu câte o măciulie. Pe elitre au numeroase striații, iar pe tibiile picioarelor au dinți scurți și rezistenți, care sunt folosiți la săpat.

Margarinotus striola
Margarinotus striola

Cărăbușii șuierători sunt destul de mici, au lungimea corpului de cel mult 1,5-2 cm. Femela depune ouăle în stârvuri, bălegar sau pe sub scoarța copacilor în insecte gazde. Hrana lor constă din larve de gândaci, muște. Atât larvele cât și adulții sunt de pradă, atacă larvele altor insecte.

Unele specii sunt viu coloare, altele au pete roșii sau maronii. Pot fi observate în excremente de animale, în cuiburi de păsări, vizuini de rozătoare, pe sub bușteni sau în carcase de animale moarte.

Holoptera plana, Foto: dijitalimaj.com
Holoptera plana, Foto: dijitalimaj.com

Speciile din genul Hololepta au corpul tare, de culoare neagră. O astfel de specie este Holoptera plana care preferă să stea pe sub scoarța buștenilor culcați la pământ. Acești gândaci sunt negri lucioși, iar corpul lor are lungimea de 8-9 mm. Picioarele sunt groase, scurte, au dinți ascuțili, de aceea par zimțați. Acești gândaci apar în Europa, iar larvele lor sunt de pradă și mișună pe sub scoarța copacilor bătrâni.

Citește și:  Scoici fildeș-de-elefant din clasa Scaphopoda, se găsesc pe fundul oceanelor
Pachylister inaequalis
Pachylister inaequalis

O altă specie din familia Histeridae este Pachylister inaequalis care este atrasă de balega de vacă. Are corpul rotunjit, negru lucios, cu lungimea de 0,9-1,5 cm. Antenele sunt foarte subțiri și au măciulii la capete. Mandibulele sunt robuste și curbate, cea stângă este mai mare decăt cea dreaptă. Pronotumul este mare și lucios, iar partea superioară a corpului are striații longitudinale. Acestă specie trăiește în Europa de Sud și Sud-Est, dar și în Rusia de Sud. Hrana sa constă în mare parte din muște.

Hister quadrimaculatus
Hister quadrimaculatus

Specia Hister quadrimaculatus apare în regiunile calde ale globului. Se hrănește cu larve de insecte, cu bălegar sau fecale de animale (vacă și cal), cu plante și ciuperci aflte în stare de putrefacție. Femela depune ouăle în sol, iar larvele se hrănesc cu insecte sau aceleași resturi în stare de descompunere preferate și de gândacii adulți.

Un exemplar adult poate avea lungimea corpului de 1 cm și coloritul negru complet, doar elitrele cu pete roșii-portocalii. Pe abdomen apar striații longitudinale care deși sunt fine par destul de bine evidențiate. Picioarele sunt scurte, zimțate, groase, servesc la sâpat și deplasare. Antenele sunt scurte și groase la capete, iar mandibulele puternice și curbate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.