Lemingul de stepa este un animal din grupul rozatoarelor care traieste in stepele din estul Europei si pana in estul Asiei. Astfel de exemplare apar in nord-estul Chinei, estul Kazahstanului, nordul Mongoliei, dar si in Franta si Marea Britanie.
Desi zonele de stepa cu ierburi din abundenta ce apar dupa suficiente precipitatii sunt preferate de aceste rozatoare, totusi unele animale tind sa ajunga si in regiuni cu vegetatie mai saraca, cum sunt de exemplu cele stancoase. Hrana lor este alcatuita din partea subterana a plantelor, licheni, ierburi, tuberculi, radacini, bulbi si diferite tulpini de plante.
Ca aspect general lemingul de stepa are corpul destul de mic, cu lungimea de 8-12 cm si greutatea de 25-35 g. Conform specialistilor acest animal cantareste mai mult vara cand are ierburi din belsug (astfel se hraneste mai mult) si mai putin iarna. Intotdeauna masculul este mai mic decat femela si are greutatea mai redusa.
Coada este destul de scurta, are lungimea de pana la 2 cm, dar si membrele anterioare si posterioare sunt de asemenea scurte, terminate cu degete mici si gheare ascutite. Intregul corp este acoperit cu fire de par lungi si dese care alcatuiesc o blana impermeabila, iar coloritul ei pe partea dorsala este in nuante gri-maronii, iar pe pareta ventrala putin mai deschise.
Capul este mic, botul putin alungit, partea sa superioara prevazuta cu cateva perechi de vibrize. Acestea sunt subtiri, albe si ii amplifica simturile. Urechile sunt mici si rotunjite, iar ochii sunt mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare neagra. Acuitatea vizuala este buna iar auzul fin. Cei doi molari de pe maxilarul din fata sunt in continua crestere, ii ofera posibilitatea sa roada diferite plante abrazive cu usurinta si astfel ei sunt mereu mentinuti la dimensiunea normala.
Lemingul de stepa traieste in vizuina, isi sapa adaposturi temporare la dancimi de pana la 30 cm in pamantul afanat, dar si adaposturi mai ample, la adancimi de trei ori mai mari, in care isi face culcusul si isi ocroteste puii dupa perioada de imperechere. Cuibul este sferic si intotdeauna captusit cu ierburi uscate.
La acesta specie unele exemplare sunt monogame, altele nu. Masculul de obicei nu se implica in cresterea puilor si isi petrece timpul in alta vizuina si nu in cea in care sta femela si puii. Fiecare femela are o perioada de gestatie de 20 zile, dupa care face de obicei 6 pui (care la nastere au greutatea de 1 g fiecare). Timp de 2 saptamani puii sunt alaptati de femela, apoi se hranesc ca si adultii, cu radacini si ierburi.
In aceasta perioada de crestere a puilor femela este foarte agresiva, isi apara cuibul de orice intrus, alunga chiar si masculul din preajma adapostului. In cursul unui an femela se imperecheaza si face pui de trei ori. Comunicarea dintre exemplare se face prin mirosuri specifice si chitcaituri, sunete caracteristice speciei. Cei mai mari dusmani ai lamingului sunt vulpile, nevastuicile, dihorii, vulturii, bufnitele si alte pasari si mamifere de prada.
Lemingul de stepa este o specie cu risc redus de disparitie, face parte din ordinul Rodentia, familia Cricetidae si are denumirea stiintifica de Langurus langurus. Speranta de viata la lemingul de stepa este de 1-2 ani in salbaticie, unele exemplare au ajuns sa traiasca mai mult in conditii de captivitate, pana la 3-4 ani.
Video – Lemingul de stepa (Lagurus lagurus):
