Sinaia se află într-o regiune pitorească de pe Valea Prahovei, străjuită de culmile munţilor Bucegi şi Gârbova. Este vizitată de iubitorii de natură, cărora li se oferă condiţii agreabile de odihnă şi excursii în împrejurimi.

Localitatea, cu un farmec aparte, cu vile frumoase, originale, numeroase hoteluri, pensiuni şi restaurante, apare ca o adevărată staţiune turistică, apreciată de turiştii din ţară şi din străinătate, în tot cursul anului.

Frumuseţea ei l-a inspirat pe scriitorul Alexandru Vlahuţă când a scris ,,România pitorească”: ,,Stau astăzi bătrânii, de sub Zamora, umblau cu chervanele numai prin pustietăţi, stau şi se uită, ca la o minune, la atâta sodom de case, căţărate pe brâiele muntelui şi parcă tot nu le vine să-şi creadă ochilor… Iar noaptea, când tot oraşul străluceşte la lumina lămpilor electrice, când cele mai frumoase stele parcă s-au scoborât din cer, ca să dea farmec văii acesteia, Sinaia pare o vedenie de prin alte lumi. Bucegii se înalță şi o privesc înmărmuriţi – un mândru colţ de rai, animat la poalele lor”.

Peisajul este dominat de vârfuri semeţe: Vârful cu Dor (2030 m), Vânturișul (1942 m), Furnica (2102 m), Jepii Mari (2075 m), Jepii Mici (2143 m), Piatra Arsă (2044 m). Sunt stânci calcaroase: Sf. Ana (către Hotel Alpin), Piatra Arsă, Mecetul Turcesc. Stâncile, cu forme interesante şi înălţimi de până la 15 m: Sfinxul, Babele, Masa Ciobanului – sunt locuri apreciate de turişti.

Munţii Bucegi au forma unei potcoave şi sunt străbătuţi de râul Ialomiţa. Râul îşi are izvoarele în cele două lacuri glaciare aflate între Culmea Doamnei, Mecetul Turcesc, Colţii Obârşiei şi Vârful Bucura. Cascada şi Cheile Ialomiţei constituie cel mai frumos sector al acestei văi.

Din masivul Gârbova coboară pârâiele: Zămoara, Valea Fetei, Tufa, Valea Rea, Sipa, Cumpătu, Gagu, Valea lui Bogdan, Pârâul Câinelui.

Masivele muntoase din jurul staţiunii, sunt acoperite cu păduri de arbori diferiţi: fag, brad, molid, paltin, frasin, mesteacăn, larice, arin etc. În zona montană, în pădurea de pe Piatra Arsă, în zona stâncilor Poiana Caprei şi Sf. Ana, se întâlnesc aluni şi liliac sălbatic. În aceste locuri, întâlnim diferite specii de plante ierboase: feriga, pedicuţa, sunătoarea, trei-fraţi-pătaţi etc. De asemenea, se întâlnesc şi diferite ciuperci, unele comestibile (hribi, iuţarul, creasta-cocoşului, râşcov, ghebe etc), şi altele necomestibile (buretele viperei, hrib ţigănesc, gheba pucioasă etc).

În pădurile din zonă, sunt animale sălbatice: urşi, cerbi, căprioare, lupi, mistreţi, capre neagre, raşi, vulpi, iepuri şi o mare varietate de păsări: cocoşul de munte, găinuşa de munte, ciocănitoarea, cinteza, cucul, coţofana, pupăza, gaiţa etc. – dar numărul lor s-a redus datorită vânatului.

În zonă, se află diferite monumente ale naturii şi rezervaţii naturale: Rezervaţia Arinişul, Rezervaţia Principală din Bucegi (datează din 1935), Rezervaţia Babele (Sfinx), apoi Rezervaţia Peştera şi două rezervaţii mai mici – Taurbaria Lăptici şi Zănoaga.

Sinaia este atestată documentar (ca fiind comună) la 1 decembrie 1874. S-au construit primele hoteluri ,,Sinaia” şi ,,Regal”, iar în 1878 începea construcţia băilor de hidroterapie. Dezvoltarea sa ca staţiune climaterică s-a continuat mai ales după terminarea construcţiei Castelului Peleş în 1883. Sinaia este atestată documentar ca oraş începând cu anul 1901, când se elaborează un regulament privind construcţiile şi împărţirea teritorială în această zonă. În anul 1909, dezvoltarea oraşului impunea construcţia de străzi: Davila, Gării şi Viitorului (actuala stradă 1 Mai).

Apoi, s-au înfiinţat societăţi turistice: Societatea Carpatină ,,Sinaia”, Asociaţia ,,Hanul Drumeţiilor” care a funcţionat prin ,,Secţia Alpină a Bucegilor” – şi care au făcut construcţii, amenajări în zonă: la Peştera Ialomiţei (balustrade, podețe, lămpi cu petrol), casa de adăpost de pe Vf.Omu (în 1900) etc.

Numeroşi oameni de cultură şi artă au vizitat Sinaia, alţii au lucrat şi au creat aici opere de valoare: G. Alexandrescu, N. Grigorescu, Gheorghe Tăttărescu, N. D. Popescu, I. L. Caragiale, Badea Cartan, V. Alecsandri, Cezar Bolliac, Nicolae Iorga, Al.Vlahuţă, Take Ionescu, George Enescu, M.Sadoveanu, N. Labiș, I. Minulescu etc.

Staţiunea dispune de un număr mare de hoteluri, vile, case de odihnă, restaurante şi pensiuni, telefericul şi telescaunul din Sinaia sunt noi căi de acces spre înălţimile munţilor Bucegi. Cele mai importante hoteluri: Hotel Alpin, Internaţional, Păltiniş, Bulevard, Palace etc.

Biblioteca oraşului, Muzeul de Artă Medievală, Policlinica Balneară (de la Hotel Păltiniş), parcul staţiunii, Cazinoul, Casa memorială Nicolae Iorga, Casa memorială Anastasie Panu, Casa memorială George Enescu, mormântul lui Badea Cartan, hanul ,,Izvorul Rece” şi alte locaţii sunt recomandate pentru plimbări și alte plimbări.

Staţiunea este cunoscută pentru odihnă şi tratament: surmenaj intelectual, astenie, alergii respiratorii, alergii ORL, hipertensiune arterială, boli de inimă etc. Aerul ionizat din zonă şi apele minerale sunt surse importante de sănătate.

Turiştii au posibilitatea practicării sporturilor de iarnă pe pârtii amenajate (Valea Soarelui, Valea Dorului, Carp), şi pe traseele de schi (Drum de Vară, Scândurar, Turistica, Drum Vechi).

Importante puncte turistice sunt Castelul Peleş, Pelișor şi Mănăstirea Sinaia.

Nicolae Iorga spunea despre această staţiune: ,,Din apropierea ctitoriei cantacuzine din Sinaia, se vede cea mai frumoasă privelişte din România şi una din cele mai frumoase ale lumii”.

statiunea-sinaia.jpg
promenada-din-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
strada-din-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
straduta-pavata-in-panta-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
priveliste-din-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
cladire-emblematica-din-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
cladire-monument-istoric-din-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
primaria-din-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
in-trecere-prin-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
trotuar-din-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
stema-si-indicator-cu-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg
indicator-cu-statiunea-sinaia-judetul-prahova.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ