Dintre toate intrebarile legate de planeta Jupiter, cele privind structura lui Jupiter sunt printre cele mai des intalnite. Jupiter este compusa in principal din hidrogen si heliu, la fel ca o stea. Acest raspuns pare sa dea drumul unui val de alte intrebari legate de acest gigant de gaz. Jupiter nu are indeajuns de multa masa pentru a aprinde fuziunea si pentru a deveni o stea ca soarele nostru. Fara aceasta masa, Jupiter este de asemenea prea rece pentru procesul de fuziune. Daca planeta Jupiter ar deveni de 80 de ori mai masiva, aceasta ar fi capabila sa genereze suficienta caldura pentru fuziune prin compresie gravitationala. Avand in vedere ca nu exista multa masa in sistemul nostru solar, in afara de soare, este imposibil ca Jupiter sa devina o stea. Va puteti imagina cat de parjolite si aride ar fi toate planetele, daca sistemul nostru solar ar fi un sistem binar?
Analiza spectrala a lui Jupiter a dezvaluit faptul ca, in plus fata de hidrogen si heliu, planeta contine si apa, metan si amoniac. Aceste elemente se gasesc in cantitati minime. Se crede ca nucleul planetei contine piatra si hidrogen metalic. Oamenii de stiinta estimeaza ca nucleul planetei este incalzit pana la 36 000 de grade Kelvin. Planeta Jupiter nu este doar o minge de gaz prin care ai putea sa treci ca printr-un nor. In plus fata de nucleul de stanca si hidrogen metalic topit, exista un strat de hidrogen lichid si heliu si zone in care hidrogenul se afla intr-o stare supercritica (in sensul ca nu are gaz distinct si faze lichide).
O alta intrebare frecventa legata de Jupiter este cu privire la dungile care pot fi vazute pe suprafata sa. Acele dungi sunt de fapt un efect al rotatiei rapide a planetei. Mai precis, acestea se datoreaza unei combinatii dintre rotatia planetei si faptul ca gazele sale sunt incalzite mai intens la ecuator decat la polii planetei. Jupiter se roteste mult mai repede si are o atmosfera mai densa decat Pamantul, astfel incat efectul Coriolis este mai puternic, de unde si dungile.
