Din familia broastelor testoase pieloase – Dermochelydidae – face parte testoasa pieloasa (Dermochelys cariocea) care este numita si luthul si traieste in apele tropicale si subtropicale ale emisferei sudice si nordice, dar si in cele temperate.
Acest aspect pielos îi permite să își ajusteze forma corpului în apă, reducând frecarea și facilitând înotul.
Caracteristicile fizice și anatomia țestoasei pieloase
Aceasta testoasa gigant este considerata cea mai mare broasca testoasa marina, ea avand lungimea corpului de 1,3-1,8 m si greutatea de 500-800 kg. Interesante sunt trasaturile anatomice primitive ale acestei testoase. Astfel membrele anterioare sunt foarte lungi si nu prezinta gheare.
Vertebrele si coastele sunt libere, ele sunt despartite de carapacea exterioara ingusta, care are un aspect pielos. Carapacea este usor rotunjita in partea anterioara, respectiv putin ascutita in partea posterioara. Pe suprafata carapacei pot fi observate sapte coaste care sunt formate din mai multi tuberculi.
Plastronul carapacei este elastic, moale si are un numar de cinci carene longitudinale. La testoasele adulte pielea este neteda si are un colorit cafeniu-inchis, iar la exemplarele mai tinere picioarele, gatul si capul sunt acoperite de solzisori.
In zona gatului aceste testoase prezinta niste spini care sunt indreptati inapoi si au rolul de a impiedica prada sa scape. Hrana lor consta in special din meduze, pe care le prinde aproape de suprafata apei. De asemenea consuma pesti, moluste, calamari si crustacee. Uneori se scufunda si la adancimi mari, de aproximativ 400 m, reusind sa-si tina respiratia timp de cel mult 30 de minute.
Reproducerea și supraviețuirea puilor
In sezonul de imperechere, masculii se amesteca printre femelele care vin pe tarm sa-si depuna ouale, la fel ca si celelalte testoase marine. Fiecare femela cauta din instinct o anumita portiune de plaja, unde isi sapa un cuib in nisip, in care depune un numar de oua in noptile fara luna, pentru a nu fi vazute.
Pe uscat se deplaseaza cu mare dificultate, dupa depunerea oualor se intorc imediat in apa. De multe ori cuiburile cu oua sunt pradate de oameni, de cainii salbatici si alti pradatori naturali. Dupa 60-70 de zile are loc eclozarea oualor si ies puii, care au lungimi de 5-6 cm, cantaresc fiecare aproximativ 3,5 g si au carapacea acoperita cu solzi mici perlati, ce dispar dupa o scurta perioada de timp.
Mortalitatea la pui este foarte mare, in general supravietuiesc un numar minim de exemplare. Aceste testoase se reproduc la 2-3 ani. Sunt atacate de rechinul alb si balena ucigasa. Speranta de viata la testoasa pieloasa este de aproximativ 22-30 de ani.
Testoasa pieloasa face parte din ordinul Testudines si genul Dermochelys. Este o specie in pericol de disparitie. In ultimii ani numarul de exemplare s-a redus foarte mult, astfel ca aceste testoase pot fi vazute destul de rar, se prevede chiar disparitia lor definitiva. Ca o masura de protectie a speciei, se incearca colectarea oualor pentru a fi incubate si apoi puii eliberati in ocean.
Rolul țestoasei pieloase în ecosistemul marin
Țestoasa pieloasă joacă un rol crucial în menținerea echilibrului ecosistemului marin. Consumul mare de meduze ajută la controlul populațiilor acestor nevertebrate, care pot afecta negativ pescuitul și alte specii marine. Prin migrațiile sale lungi, această țestoasă contribuie la dispersarea nutrienților în ocean, ajutând la fertilizarea apelor de suprafață. Cercetările au arătat că migrațiile sezoniere ale țestoasei pieloase pot acoperi mii de kilometri, traversând oceane întregi, ceea ce evidențiază importanța acestei specii în lanțul trofic marin.
Video – Testoasa pieloasa (Dermochelys cariocea):
