Roiurile de galaxii afiseaza o mare varietate de forme morfologice, de la agregate bogate de mii de membri pana la grupuri relativ sarace (cum este Grupul Local care contine 17 pana la 20 de membri cunoscuti). Grupurile mai mici par a fi de departe cele mai numeroase, insa, in prezent, nu exista date fiabile cu privire la numarul real de grupuri bogate si grupuri sarace. Cu toate acestea, oamenii de stiinta au indeajuns de multe date pentru a putea clasifica aceste obiecte in anumite tipuri de roiuri de galaxii. In Catalogul de Galaxii si Roiuri de Galaxii, Zwicky clasifica roiurile ca fiind: compacte, compacte medii si deschise.

Zwicky defineste un roi compact ca fiind unul cu o singura concentrare pronuntata de galaxii, unde zece sau mai multe galaxii par a se afla in contact. Un roi compact mediu este unul cu o singura concentrare, in care galaxiile par a fi separate de distante echivalente cu cateva diametre ale acestora, sau in care exista mai multe concentrari pronuntate de galaxii. Un roi deschis este unul fara un varf pronuntat al populatiei de galaxii, dar care arata ca un nor liber de galaxii suprapuse in campul general.

In anul 1961, Morgan a sugerat o alta clasificare a roiurilor de galaxii, pe baza studiului sau asupra celor mai apropiate 20 de roiuri din catalogul lui Abell. Acesta a descoperit ca roiurile cercetate puteau fi impartite in doua categorii, in functie de tipurile de galaxii intalnite in randul celor mai stralucitori membri ai lor, si anume: (i) cele care contin un numar apreciabil de galaxii cu o concentrare centrala minora de lumina (spirale tarzii si galaxii neregulate) si cele care contin putine sau nicio astfel de galaxie (ii).

Citește și:  Ce stim despre constelatia Caelum?
Roiul Virgo, Foto: en.wikipedia.org
Roiul Virgo, Foto: en.wikipedia.org

Clasificarile atribuite roiurilor de galaxii de catre Morgan si Zwicky nu sunt independente, ci sunt puternic corelate. Principalele caracteristici ale ambelor sisteme sunt pastrate pur si simplu prin clasificarea roiurilor ca fiind regulate sau neregulate. Desi delimitarea dintre cele doua clase nu este foarte clara, acestea descriu in mod unic multe dintre caracteristicile celor mai multe roiuri de galaxii. Roiurile regulate sunt bogate, au populatii de cel putin 103 galaxii, iar galaxiile aflate in acestea au magnitudinile cuprinse in intervalul primelor sase cele mai stralucitoare magnitudini. Ele afiseaza o concentrare centrala ridicata si o simetrie sferica semnificativa. Roiurile regulate contin in intregime, sau aproape in intregime, galaxii care nu au praf vizibil (galaxii de tip E si S0). Printre exemple se afla faimoasele roiuri din constelatiile Coma si Corona Borealis. Majoritatea roiurilor compacte ale lui Zwicky si a roiurilor de tip i ale lui Morgan apartin acestei clase.

Roiurile neregulate variaza de la grupuri sarace (cum este Grupul Local) pana la agregate relativ bogate (ca roiurile Virgo sau Hercules). Acestea contin putina simetrie sferica sau deloc si nu au o concentrare centrala semnificativa, desi condensarile multiple sunt adesea prezente. De obicei, aceste roiuri contin galaxii de toate tipurile, inclusiv numere considerabile de galaxii spirale tarzii si galaxii neregulate. Roiurile compacte medii si deschise ale lui Zwicky si roiurile de tip i ale lui Morgan fac parte din aceasta clasa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.