În ciuda unui trecut extrem de îndelungat, România se descoperă turiștilor abia de acum înainte. Au trecut mii de ani până când o mică parte a celor mai izolate, necunoscute locații ale țării să fie descoperite cu timiditate și incluse într-un top al celor mai frumoase destinații turistice.

Satul Pietriceaua reprezintă o locație ideală pentru cei dornici să experimenteze viața de acum o sută de ani. Satul Pietriceaua face parte din comuna Brebu a județului Prahova și oamenii de aici continuă să trăiască ca pe vremea străbunicilor.

Foto: Dorin Goaga
Foto: Dorin Goaga

Se respectă cu sfințenie tradițiile și obiceiurile locale, se poartă costumul popular cu multă mândrie pe străzi și traiul se asigură din creșterea animalelor și agricultură. Satul Pietriceaua este așezat pe coline și platouri muntoase aparținând Munților Grohotiș, cu case cocoțate în vârful unor dealuri sau chiar la poalele muntelui; localitatea este traversată de pârâul Lupa.

Foto: muzeulsatului.blogspot.ro
Foto: muzeulsatului.blogspot.ro

Din punct de vedere arhitectural, casele sunt foarte diferite unele de altele, însă păstrează stilul pitoresc al vechilor case bătrânești de la țară. La interior, se găsesc ștergare decorative cu modele populare, țesături realizate la război, textile imprimate cu motive tradiționale muntenești. Localnicii susțin că ei sunt unii dintre cei mai puri descendenți ai dacilor, drept pentru care aici datinile sunt tratate cu mare respect.

Satul Preluca Nouă din Maramureș va deveni în anii următori una dintre locațiile cele mai vânate de turiștii din întreaga lume. Este un sat vechi, în care s-au păstrat obiceiurile și tradițiile locale.

Foto: emaramures.ro
Foto: emaramures.ro

Casele sunt cele vechi, părintești, ale înaintașilor, recondiționate, având și azi ziduri de pământ și acoperișuri din paie. Sunt case colorate, vesele și scunde, ce amintesc de trecutul poporului român. Aflându-se la o altitudine de 400 metri, în spatele unei păduri, satul Preluca Nouă din Maramureș este un loc mai puțin obișnuit. Datorită planului înclinat al așezării, nu s-a putut găsi o suprafață suficient de spațioasă pentru a fi destinată cimitirului local. Soluția: s-au amenajat cimitire private, micuțe, în curțile oamenilor.

Foto: adevarul.ro
Foto: adevarul.ro

Așa se face că în prezent, în satul Preluca Nouă din Maramureș există circa 15 cimitire ce deservesc 100 de locuințe. Sătenii sunt foarte ospitalieri, iar principala atracție culinară locală o reprezintă specialitățile din brânză, preparate după rețetele bunicilor.

Crovurile din Mehedinți sunt una dintre destinațiile cele mai spectaculoase pentru amatorii de trasee montane. Li se spune și Poienile de Sus ale Cernei și cuprind Crovul Mare, Crovul cu apă, Crovul Medved și Poienile Porcului. Se găsesc pe culmea munților Mehedinți și au aspectul unor poieni suspendate la înălțime, dar înconjurate protector cu stânci calcaroase.

Foto: bandarosie.ro
Foto: bandarosie.ro

De-a lungul anului, verdele crud al ierbii ce acoperă poienile contrastează minunat cu nuanțele albicioase ale stâncilor, ducând la peisaje naturale pline de poezie. Câteva dintre crovuri sunt încărcate cu bolovani de calcar, de diferite dimensiuni și nuanțe, lăsând de la depărtare impresia unei pășuni misterioase. Crovurile din Mehedinți sunt destul de greu de vizitat, datorită traseelor lungi și periculoase. Există doar câteva poteci, iar urcarea spre crovuri este abruptă. Aici, sus, numai ciobanii ajung cu regularitate.

Foto: Sorin Untu
Foto: Sorin Untu

Ei și-au făcut mai multe stâne și au săpat chiar și fântâni de-a lungul crovurilor din Mehedinți. Crovul cu apă este cel mai puțin popularizat, deși frumusețea lui e de netăgăduit. Își datorează denumirea izvorului de apă care traversează poiana. Aici se găsește o stână construită din lemn, unde ciobanii se retrag cel mai adesea.

Tăul Ţapului este unul dintre cele mai spectaculoase lacuri din Munții Retezat și reprezintă o adevărată provocare pentru pasionații de drumeții montane. Există mai multe trasee, unele au fost recent marcate, dar oricum sunt trasee dificile ce pun mari probleme turiștilor, ceea ce contribuie însă la farmecul lacului și la dorința de a-l vedea la capătul unui efort considerabil. Indiferent de traseu, drumul spre Tăul Ţapului este abrupt și destul de instabil din pricina grohotișului care îl acoperă.

Foto: alpinet.org
Foto: alpinet.org

Se află la o altitudine de peste 2100 metri, pe un platou muntos ce are aspectul unui fund de căldare. Tăul Ţapului are o adâncime de maxim 6 metri și a fost populat în mod artificial cu păstrăvi. Apa rece are o culoare splendidă, de un albastru verzui ce duce cu gândul la o atmosferă de paradis. În apropierea uneia dintre laturile Tăului Ţapului s-a format și o insuliță acoperită cu verdeață, ceea ce contribuie și mai mult la frumusețea deosebită a lacului din Munții Retezat.

Foto: badorgood.com
Foto: badorgood.com

Tăul Ţapului poate fi considerat una dintre cele mai superbe și puțin cunoscute atracții pentru turiști, zona fiind prin excelență una deosebit de interesantă. Traseele spre lac implică vizitarea altor atracții naturale la fel de minunate: Porțile Închise, Şaua Ţapului, Tăul Ciumfu Mare și lacurile Custura Mică și Custura Mare. La Tăul Ţapului, apa este potabilă, provenind de la câteva izvoare subterane.

Satul Jurilovca se află pe malul lagunei Razim Sinoe, în județul Tulcea, și oferă turiștilor străini și români posibilitatea de a experimenta o cu totul altă Românie. Jurilovca a fost întemeiat de către lipoveni cu circa 250 de ani în urmă, sub forma unui cătun, ce a evoluat ulterior în localitate de pescari.

Foto: activenews.ro
Foto: activenews.ro

Astăzi, deși puțină lume cunoaște localitatea, Jurilovca este destinația ideală pentru o vacanță de vară. Aici s-au păstrat în mod fidel aproape toate obiceiurile și tradițiile lipovenilor, alimentația e pe bază de pește, după rețetele lipovenilor de demult, sărbătorile se celebrează după calendarul iulian, iar aspectul arhitectural duce cu gândul la o mică așezare cu iz grecesc. Căsuțele sunt fermecătoare, foarte vechi, au acoperișuri din stuf și ziduri din chirpici. Toate sunt zugrăvite în alb, cu ferestre albastre, iar florile ce le înconjoară inspiră delicatețea specifică unui colț de natură splendidă. În satul Jurilovca, se poate găsi cazare cam la orice lipovean în casă, iar experiențele culinare sunt memorabile. Gastronomia lipovenilor cuprinde mâncăruri de pește deosebite, iar specificul localității este dat de “lacherdă”, un pește micuț, nelipsit din gospodăriile lipovenești.

Foto: primariajurilovca.ro
Foto: primariajurilovca.ro

Se pune la sărat, apoi la desărat, se usucă la vânt în curte, apoi se afumă. Satul Jurilovca se află în apropierea plajei Gura Portiței și este locul din care se pot vizita ulterior obiective turistice fantastice precum ruinele fortăreței greco-romane Argamum, ruinele cetăților Histria, Enisala, Delta Dunării. În 2015, a fost declarat sat cultural al României.

Lacul Albastru din Baia Sprie este unic în țară din punctul de vedere al apariției sale: s-a format în urma prăbușirii unei exploatări miniere, fapt ce s-a petrecut la începutul secolului XX. Apa lacului a rezultat din căderea precipitaților, infiltrate în pereții fostei mine.

Foto: turisderomania.ro
Foto: turisderomania.ro

Prin urmare, Lacul Albastru este o destinație cu puțină faimă turistică, în ciuda frumuseții sale deosebite. Pe fondul reacțiilor chimice din interiorul minei prăbușite, apa lacului a căpătat nuanță de smarald, în anumite momente înfățișându-se sub forma unei ape de culoare verde pură; totuși, în cea mai mare parte a timpului, culoarea apei este albastră cu irizații verzui. Turiștii sunt așteptați în Baia Sprie, căci lacul se află pe suprafața acestei localități, în mijlocul unei păduri de gorun și pin, la o altitudine de circa 550 metri, la poalele Munților Gutâi.

Foto: bzb.ro
Foto: bzb.ro

Lacul Albastru din Baia Sprie (județul Maramureș) are o adâncime maximă de 4 metri și a fost declarat în anul 2000 monument al naturii. Suprafața e redusă, de jumătate de hectar, însă zona lacului și pădurea care îl înconjoară au fost ridicate la statutul de rezervație naturală. În vecinătatea Lacului Albastru, mai pot fi vizitate o serie de biserici ortodoxe și catolice, case memoriale și monumente religioase cu valoare istorică.

Satul Săcărâmb din Hunedoara a fost, sute de ani la rând, un sat de aur, la propriu. Încă din secolul XVIII era unul dintre locurile Europei în care oamenii poposeau cuprinși de febra aurului. Au fost extrase cantități uriașe de aur, nu prin spălare, ci din vene, filoane de aur.

Foto: evz.ro
Foto: evz.ro

La un moment dat, satul Săcărâmb devenise un fel de El Dorado al Europei, datorită exploatărilor miniere și a aurului ce a îmbogățit o serie de oameni, români și străini. De-a lungul unui singur secol de exploatare, au fost extrase 40 de tone de aur din minele deschise în Săcărâmb. Tot aici au fost descoperite câteva minerale unice în lume, și datorită lucrărilor de exploatare din Săcărâmb s-a dovedit faptul că aurul intră în reacție chimică cu alte elemente.

Foto: glasul-hd.ro
Foto: glasul-hd.ro

Satul a fost un important centru comercial pe vremea dacilor, căci s-au găsit adevărate comori constând în monede și obiecte ceramice de origine romană, dinaintea erei noastre. Astăzi, în satul Săcărâmb, exploatările de aur au fost închise și deși localnicii au fost disponibilizați, locul continuă să impresioneze și atragă prin forța frumuseții peisajelor naturale, a arhitecturii caselor bătrânești și a ospitalității sătenilor. Străinii îl consideră una dintre locațiile cele mai pitorești ale Europei.

Râpa cu păpuși, localitatea Domnești din județul Bistrița Năsăud, a fost descoperită la mijlocul secolului XX, deci recent, pe malul râului Şieu și transformată imediat în arie protejată de interes național. Este unul dintre obiectivele turistice naturale cele mai importante ale țării, și constă într-un zid calcaros, abrupt, pe suprafața căruia și-au făcut apariția formațiuni pe cât de numeroase, pe atât de diferite ca și dimensiuni și formă.

Foto: romanianturism.com
Foto: romanianturism.com

Rezervația geologică de la Domnești a fost denumită Râpa cu păpuși din pricina numeroaselor formațiuni de piatră ce se aseamănă foarte bine celebrelor păpuși rusești Matrușka. Inițial, au fost comparate cu o mică oaste de soldați, dar la o atentă cercetare s-a dovedit că formațiunile au mai degrabă forma unor păpuși. Vederea Râpei cu păpuși este emoționantă, păpușile având aspectul unor obiective făurite de mâna omului, nu a naturii. Sunt “răsărite” din solul râpei și par să sfideze gravitația, căci peretele este vertical.

Foto: worldwideromania.com
Foto: worldwideromania.com

Localnicii cunoșteau râpa din urmă cu multe sute de ani, deși oficial ea a fost descoperită abia de curând. Pietrele formate pe suprafața râpei capătă forme dintre cele mai neașteptate, decorative, motiv pentru care de-a lungul secolelor localnicii obișnuiau să le culeagă pe cele mai mici și să le ducă acasă pentru a-și înfrumuseța căminele.

Delta Neajlovului se găsește în apropierea Bucureștiului și totuși, în ciuda frumuseții sale naturale și a istoriei ce s-a scris pe suprafața ei, se numără printre atracțiile cele mai puțin cunoscute ale României.

Foto: mcclaude-sport.ro
Foto: mcclaude-sport.ro

Se găsește între Giurgiu și București și reprezintă o experiență foarte asemănătoare celei asigurate de Delta Dunării. Vegetația luxuriantă, diversitatea plantelor, prezența peștilor și a păsărilor, dar și a insectelor, asigură turiștilor o experiență ca în Delta Dunării, dar în imediata apropiere a Capitalei. În urma cercetărilor, s-a dovedit că Delta Neajlovului ocupă locul secund, ca biodiversitate, după Delta Dunării, cu 140 specii de păsări și 20 specii de pește.

Foto: newblackbook.com
Foto: newblackbook.com

Dincolo de frumusețea plină de mister și pericol a mlaștinii Neajlovului, locul este plin de obiective turistice și de istorie. Numele lui Vlad Ţepeș se leagă cel mai strâns de Neajlov, domnitorul muntean dormindu-și somnul de veci chiar la mănăstirea Comana din localitate, iar Fântâna cu nuc marcând locul uciderii lui. În Delta Neajlovului pot fi admirate plante unice în România: bujorul românesc și ghimpele.

Plantația de bambus din Gurasada, Hunedoara, este unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale turismului în România. Se găsește în parcul Klobosinski, din spatele conacului cu același nume. În secolul XVII, domeniul aparținea grofului Bethlen Gergely, iar o sută de ani mai târziu era trecut în proprietatea grofului Klobosinski.

Foto: septemcastra.cluj.travel
Foto: septemcastra.cluj.travel

Din toată măreția și bogăția acelor secole, s-a mai păstrat numai un arboretum cu cuprinde inclusiv plantația de bambus. Arboretumul măsoară circa 2 hectare, iar plantația de bambus se găsește în cuprinsul acestei suprafețe, învecinându-se cu plantație de pini canadieni, arbore lalea și tuia. Bambusul a fost aclimatizat cu puțin peste 200 de ani în urmă, fiind primul loc din România de acest gen. De aici, au fost ulterior trimise exemplare de bambus la Săvârșin și în Simeria.

Foto: zhd.ro
Foto: zhd.ro

Intre conac și plantația de bambus a domeniului din Gurasada fuseseră construite trepte de piatră cu aspect romantic. Însă trecerea timpului a atras amărăciunea paraginii asupra vechiului conac și chiar a plantației. Totuși, turiștii sunt așteptați să viziteze plantația de bambus, una dintre atracțiile cele mai interesante și totuși necunoscute ale României.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ