Transfăgărășanul, şoseaua alpină care ajunge până la altitudinea de 2042 m, este a doua, din acest punct de vedere, după Transalpina, din Munţii Parâng (2145m), dar, probabil, prima şi inconfundabilă prin splendoarea peisajelor care, în zilele însorite de vară, se deschid în perspective spectaculoase, imprevizibile, iar iarna devin copleşitoare prin solemnitatea crestelor muntoase înzăpezite şi inaccesibile.

Pe Transfăgărășan se ajunge fie dinspre partea de sud a Munţilor Făgăraş, din Muntenia, trecând prin Curtea de Argeş, pe DN7C, fie dinspre Ardeal, prin Sibiu, Cărţişoara (localitate unde se intersectează DN1 cu E68).

De la Curtea de Argeş, la aproximativ 30 de km spre nord, se pătrunde în inima Munţilor Făgăraş, prin Cheile Argeșului, trecându-se, mai întâi, pe lângă Cetatea Poienari, construită de Vlad Ţepeş, ca fortăreaţă antiotomană şi unde se poate ajunge urcând 1480 de trepte, până pe vârful muntelui pe care este construită. Nu departe se află Barajul Vidraru, cu o înălţime de 166 m (ceea ce îl plasează, după acest criteriu, pe locul opt în Europa şi douăzeci, în lume) şi o lungime de 10 km. Amatorii de sporturi extreme pot încerca, de la înălţimea barajului, saltul cu coarda elastică, iar cei dornici să se bucure de frumuseţea peisajului, pot alege plimbările pe lac, cu vaporul sau restaurantul plutitor.

Drumul, deosebit de pitoresc şi cu nenumărate serpentine, înaintează spre nord, cei care ajung în zonă având posibilitatea să ocolească Barajul Vidraru, până la Cabana Cumpăna fie pe partea stângă (de unde se ajunge tot pe Transfăgărășan), pe un drum mai scurt (aproximativ 30 de km), dar neasfaltat, fie pe partea dreaptă (este alegerea celor mai mulţi turişti), pe DN 7C, trecând pe lângă nenumărate pensiuni, cabane, hoteluri pentru toate gusturile. Înainte de începerea urcuşului abrupt spre punctul cel mai înalt al Transfăgărășanului, la 1585 m, se poate poposi la Complexul turistic Capra (la baza cascadei cu acelaşi nume), complex reamenajat în 2007, păstrându-se specificul zonei în construcţie şi oferind foarte bune condiţii de cazare. De la Cascada Capra, până la Bâlea Lac, golul alpin pe care îl traversează Transfăgărășanul oferă turiştilor posibilitatea de a admira unele dintre cele mai pitoreşti locuri din ţară.

Şoseaua alpină, cu o lungime de 151 de km, care traversează cel mai înalt lanţ muntos, al Făgărașilor (de exemplu, Vârful Moldoveanu are 2544m), făcând legătura cu Transilvania, a fost construită între 1970-1974 (inaugurarea a avut loc la 20 septembrie, 1974). Trecerea dincolo, în Ardeal, peste munţi, se face printr-un tunel lung de un 887m, cu o lăţime de 6m, pe sub Muntele Paltinul. Construcţia Transfăgărășanului s-a realizat cu multe sacrificii, mai ales din partea Trupelor de Geniu de la Râmnicu Vâlcea şi Alba Iulia, după cum mărturisesc cei care, la vremea respectivă, au lucrat aici şi după cum s-a subliniat în presă la împlinirea a 35 de ani de la inaugurare, în 2009.

La capătul tunelului, se află Cabana Bâlea Lac. În această zonă, de câţiva ani, în fiecare iarnă, se construieşte un hotel de gheaţă (“Ice Hotel”), cu opt camere, mese, scaune şi paturi de gheaţă, pentru cei care caută experienţe inedite. Se poate vizita, de asemenea, şi o biserică de gheaţă, prima de acest fel din sud-estul Europei.

Rezervaţia naturală Bâlea, cu o suprafaţă de 120,45 ha, cuprinde lacul glaciar Bâlea (la altitudinea de 2034m, cu o suprafaţă de 46 508mp şi 11,35m adâncime), cel mai mare din Făgăraş, cascada Bâlea (situată la 1230m şi având 68m înălţime), lacul şi vârful Capra (2450m). Sunt protejate prin lege specii de plante şi animale: floarea de colţ, macul galben, acvila de munte, capra neagră etc. De la Bâlea Lac, la Bâlea Cascadă se poate coborî cu telecabina, pe o distanţă de 3.700 m.

Coborând dinspre creste spre Transilvania, Transfăgărășanul ajunge, mai întâi, în localitatea Cărţişoara, cunoscută prin faptul că aici a trăit, între 1841-1911, Badea Cartan, un ţăran român care a mers pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian şi a strânge dovezi despre latinitatea poporului român şi a limbii române şi care a crezut, toată viaţa, în rostul cărţii şi al învăţăturii. A mai călătorit în Germania, Austria, Elveţia, Ungaria. Este înmormântat la Sinaia.

Accesul pe Transfăgărășan, în zona montană înaltă, se poate face în lunile de vară, din iunie-iulie, până în octombrie-noiembrie, dat fiind faptul că ninge foarte devreme şi foarte mult, iar zăpada persistă pe alocuri, până în iulie-august. Dar, chiar şi în condiţii de iarnă, drumul este practicabil, până la Cabana Capra sau, în cazul unor ninsori mai abundente, până la Piscul Negru, pe versantul sudic, iar pe cel nordic, până la Bâlea Cascadă. În funcţie de anotimpuri, iubitorii sporturilor se pot bucura de trasee montane, drumeţii, canotaj (pe lacul Bâlea) sau schi.

Frumuseţea peisajelor din zona traversată de Transfăgărășan le face comparabile cu cele din ţările Europei Centrale sau de Nord, de aceea cei care nu au fost niciodată în această parte a ţării ar trebui să ajungă, iar cei care au fost să revină.

transfagarasanul.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ