Istoria este plină de exemple de escroci ambițioși care au furat identitățile regilor, reginelor și altor persoane din cadrul familiilor regale. O parte a acestor impostori au dorit să câștige putere politică și bogăție prin jucarea rolului unor monarhi reali, în timp ce alții au mers atât de departe încât au inventat titluri și țări false. În cele ce urmează vă prezentăm 3 cazuri ale unor impostori care au reușit să-și păcălească drumul lor în cărțile de istorie.
• Falsul Dmitri I
Omul cunoscut sub denumirea de Falsul Dmitri I nu numai că a trecut cu succes drept prinț, dar a reușit să păcălească pe toată lumea până când a ajuns pe tronul Rusiei. Pretendentul la tronul Rusiei a devenit cunoscut pentru prima dată la începutul anilor 1600 atunci când a apărut în Polonia declarându-se Dmitri, cel mai mic copil al lui Ivan cel Groaznic.
Adevăratul Dmitri, se credea, ar fi fost asasinat în timpul copilăriei dar impostorul a afirmat că lucrurile nu stătuseră așa, el reușind să scape de asasinii săi și să fugă din țară. Atât de credibil a fost încât a reușit să convingă poporul rus de veridicitatea pretențiilor sale iar pe valul unei susțineri publice a reușit să ajungă până la Moscova.
În 1605, el a fost încoronat țar al Rusiei. Cu toate acestea, domnia lui a fost de scurtă durată. Politicile falsului Dmitri s-au dovedit a fi prea radicale pentru elita rusească așa încât acesta a fost dat jos de pe tron și asasinat după mai puțin de un an de la încoronare.
Începând cu acel moment, mulți au speculat că adevaratul său numele ar fi fost Grigori Otrepiev, dar acest lucru nu a putut fi demonstrat. Interesant este că nu a fost singurul care a pretins a fi adevăratul Dmitri. Următorii 10 ani, alți doi impostori au apărut, dar nici unul nu a mai ajuns până pe tronul Rusiei.
• Karl Wilhelm Naundorff – pretendentul tronului francez
În pofida faptului că și-a petrecut viața ca un ceasornicar și vânzător de ceasuri, escrocul german Karl Wilhelm Naundorff a insistat până în momentul morții că el este adevăratul rege al poporului francez. În anii 1830, atunci când Karl Wilhelm Naudorff a ajuns la Paris, acesta a pretins că ar fi fiul lui Ludovic al XVI-lea și al Mariei Antoaneta, ce fuseseră decapitați în timpul Revoluției Franceze. Chiar dacă o astfel de afirmație ar părea evident falsă, acesta a fost unul din mulții ce au pretins a fi unul din copiii familiei regale. În scurt timp, acesta a reușit să câștige încrederea multor personalități inclusiv al fostei guvernante a prinților.
În ciuda faptului că avea mai multe caracteristici în comun cu prințul Louis Charles, Karl nu a reușit să aducă suficiente dovezi pentru demonstra afirmațiile sale iar în cele din urmă a fost marcat ca un escroc. Chiar și prințesa Maria Teresa, presupusa lui soră, a refuzat să se întâlnească cu el.
Afirmațiile sale și neîncrederea oamenilor au făcut ca acesta să fie expulzat din Franța. Acesta a ajuns în Olanda unde a fost cunoscut drept Louis Charles până la moartea sa din 1845. Misterul ce învăluia adevărata sa identitate a durat încă 150 de ani, până când la începutul secolului al XXI-lea prin intermediul testării ADN a fost dovedit că acesta nu a avut nici o legătură cu Maria Antoaneta.
• Anna Anderson – cea care a pretins a fi Prințesa Anastasia Romanova
În 1918, revoluționarii bolșevici au asasinat întreaga familie regală Romanov. Chiar și așa, unele zvonuri afirmau că prințesa Anastasia a reușit să supraviețuiască. Ani la rândul au apărut diferite femei care pretindeau a fi Anastasia Romanova. Dintre toate aceste impostoare, nici una nu a câștigat atât de multă faima precum Anna Anderson.
Aceasta a apărut la începutul anilor 1920 într-un spital de boli mintale din Berlin unde a pretins a fi Marea Ducesă Anastasia, cea mai mică fiică a fostului țar Nicolai al II-lea. Chiar dacă majoritatea membrilor familiei regale au considerat-o o mincinoasă, fata semăna foarte bine cu prințesa și cunoștea multe detalii despre viața personală a acesteia și a familiei regale. Acestea au fost motivele pentru care în scurt timp a câștigat susținerea multor imigranți ruși bogați, care au considerat-o a fi adevărata moștenitoare a tronului.
În cele din urmă, presupusa prințesă se mută în Statele Unite ale Americii în 1968 unde își ia numele de Anna Anderson. Aici, povestea ei inspiră mai multe cărți și chiar un film, dar nu reușește că câștige un proces prin care să demonstreze veridicitatea afirmațiilor din cauza lipsei dovezilor.
Povestea ei a rămas un subiect controversat mulți ani de la moartea sa, până în 1994 când a putut fi realizată o analiză ADN. Rezultatele au demonstrat odată pentru totdeauna că aceasta nu avea nici o legătură cu familia regală. De atunci se presupune că a fost o muncitoare poloneză care a dispărut în timpul anilor 1920, dar adevărata sa identitate nu a putut fi confirmată până în ziua de astăzi.
