Valea Lotrului este situată în judeţul Vâlcea. Râul Lotru este un afluent al râului Olt şi îşi are izvoarele în inima munţilor dintre râul Jiu şi Olt (în Munţii Parâng), din pârâul Calcescu. Râul realizează punte de legătură între Munţii Parâng şi Munţii Căpăţânii (la est), şi Munţii Lotrului (la vest).

Lotrul îşi adună izvoarele din vârfurile Iezerului, Mohorului şi Sebei, în lacurile limpezi şi reci (Lacul Iezer şi Calcescu, Vidra şi Lotru) şi apoi îndreptându-se la vale, printre blocuri de piatră, creând cascade (bulboane) ce vuiesc (Cascada Dracilor de sub coasta Pietrei). Trecând pe la poalele pădurii de brad, se ajunge în lunca Cărbunelui şi la Podul Ștefanu, apoi la vechiul baraj de plutire de la Mirăuțul şi se uneşte cu pârâul Cibanul. Iar din partea de răsărit, primeşte pârâiele Mirăuțului, pârâul Luncii cu Funii şi Tunarilor (venite din Munţii Lotrului).

În drumul său printre stânci, pe la poalele Munţilor Goata şi Streaja, împreună cu izvoarele (pârâiele Haneșul şi Balindru) creează adevărate ,,cataracte” (bulboane în care trăiesc lipani şi alte specii de peşti) pe lângă masivele Hoteagu, Balindru şi Dobrunu.

Pe Valea Lotrului, se află Localitatea Voineasa (veche aşezare haiducească) – unde, mai jos de ea, râul Lotru se uneşte cu afluentul său Latorița şi împreună se varsă în râul Olt.

Apoi, se îndreaptă spre barajul Mirăuțului, trece prin barajul de plutire de la Vidra, astfel Valea Lotrului se lărgeşte. Aici, la baraj, apele s-au oprit pe loc şi, după aproape un an de zile, au ajuns la câţiva kilometri de Poiană, la Obârşie, creând astfel un lac mare, de baraj (lung de 9 km, o suprafaţă de 1000 ha, la o altitudine de 1250 m). Au fost aduse, apoi, printr-un tunel, pe sub munte, apele Latoriței, unindu-se cu ea. Iar Latorița a fost oprită în loc, întâi la Galbenu, creându-se un lac (de 209 ha şi 50 m adâncime) şi apoi lacul de la Petrimanu (cu suprafaţa de 172 ha şi 39 m adâncime).

În Lacul Vidra (care s-a format în spatele barajului Vidra de pe Lotru), au fost aduse şi apele pârâului Voineșița care, mai întâi, au creat lacul de la Jidoaia (cu o suprafaţă de 33 ha şi o adâncime de 30 m).

Au fost aduse, apoi, în râul Lotru, pârâiele din Munţii Căpăţânii şi Parângului, precum şi pârâul Galbenu, afluent al Gilortului, precum şi Lătrioara. În munte, la Mirăuțu, au fost aduse, pe sub munte şi vărsate în Lotru, apele repezi ale Jietului, adunate din căldările cu cele 12 lacuri limpezi de munte.

Lacul Vidra de pe râul Lotru a luat fiinţă la 1 martie 1972, când a fost închisă ultima poartă a barajului (înalt de 122 m şi la altitudinea de 1289 m, lung de 9 km, suprafaţă de 1035 ha, adânc de 109 m). Lacul Vidra – una din perlele artificiale ale Carpaţilor Meridionali – a luat fiinţă în luncile Purului, Şesul Mioarelor, Sărăcinurilor, Mirului, Lunca Balului. În lacul Vidra, au fost captate, rând pe rând, apele Latoriței, Petrimanu şi Galbenu, apele Voineșiței (în Lacul Jidoaia), apele Balindrului, Stejei şi Haneșului, precum şi pârâiele din Munţii Căpăţânii, începând cu pârâul Galbenu, afluent al gilortului şi terminând cu Lătrioara.

Lacul a fost populat cu peşti, devenind un adevărat rai al lor, aici existând o bogată faună piscicolă compusă din păstrăv curcubeu, păstrăv indigen, lipan etc. Cât a fost păzit lacul, aceste specii s-au înmulţit şi au crescut la greutăţi record, dar, ulterior, când s-a dat drumul la pescuitul sportiv, peştii s-au rărit mult.

La 10 km aval de Barajul Vidra, la gura pârâului Balindru, apele au fost captate, dând naştere, în anul 1979, la un alt lac de pe valea Lotrului, Lacul Balindru (la altitudinea de 1030 m, suprafaţa de 6 ha, adânc de 27 m). De aici, apa este pompată electric în lacul Vidra (se află hidrocentrala de la Ciunget, anul 1978), şi Lacul Mălaia (altitudine 480m, suprafaţă de 46 ha, adânc de 22m).

Lacul Iezer, cunoscut şi sub numele de Lacul Parâng, se află situat pe Valea Lotrului, în obârşia izvoarelor râului Lotru, pe pârâul Iezer (la altitudinea de 1900 m). Pe malul lacului, sunt jnepeni şi smardar. Este cel mai mare lac din Parâng şi singurul cu fauna piscicolă populată natural. Dar, datorită braconajului, fauna acestui lac a avut de suferit, astfel a fost necesar să se polueze aceste ape cu noi specii de peşti.

Pe Valea Lotrului, din frumoasa zonă unde se află Cabana Obârşia Lotrului, se ajunge la Cascada Dracilor (cu o căderea a apei de 12 m), iar la 200 m mai jos, o altă cascadă mai mică, apoi traversând râul şi continuând urcuşul, spre păşunea din căldarea de jos a Calcescului (Lacul Pencu) şi al doilea lac Calcescu (denumit şi Vidal), iar al treilea – Lacul Păsări (sau Fluturelui, după forma sa, în formă de fluture).

Lacul Zănoaga (sau Lacul lui Pompiliu) nu conţine faună şi, pe timp de secetă, chiar seacă.

Afluenţii Lotrului sunt – la stânga: Provat, Valea Tâmpei, Tunari, Pârâul Balului, Goaţele, Sărăcinul Mijlociu, Sărăcinul Mic, Hoteagu, Stricatu, Valea Pietrei, Dobrun, Valea Rea, Rudari, Valea Caprei; la dreapta: Izvorul cu Hotar, Valea Lacului, Ștefanu, Cărbunele, Mirăuțu, Padina, Pârâul Stânei, Pârâul Sec, Vidra, Bora, Mănăstireasa, Larga, Vidruța, Buta, Pârâul Cărării, Mănăileasa, Latorița, Valea Izvorului.

Principalele localităţi de pe valea Lotrului sunt: Malaia, Voineasa, Săliştea, Valea lui Stan, Păscoaia, Brezoi, iar barajele care s-au construit de-a lungul anilor: Vidra, Malaia, Balindru şi Brădişor. Podurile cele mai importante: Cataractele Lotrului, Gura Lotrului şi Voineasa.

Brezoi este un oraş situat la întâlnirea celor două râuri Lotru şi Olt, în depresiunea Țara Loviștei şi are în jur frumoase păduri de conifere.

Alte lacuri de pe valea Lotrului sunt Lacul Malaia (altitudine 480m, în aval de lacul Vidra) şi lacul Jidoaia (format din pârâul Jidoaia, altitudine 1800 m, suprafaţa 3,50 ha, adâncime 36 m).

La altitudinea de 1980 m, la obârşia pârâului Muntinului, se află Lacurile Muntinu (care comunică între ele, au adâncimi mici sub 1 m şi nu prezintă interes piscicol).

La confluența pârâului Muntinului cu pârâul Latrița de sus, într-o mică căldare glaciară, la altitudinea de 1530 m, s-a format Lacul Iezerul Lotriței. De la pârâul Muntinu de sus, o mică abatere de 5 min pe pârâul Latorița de sus şi apare Cascada Dracilor, înaltă de 12 m.

În bazinul văii Urdele (Latorița de jos), pe pârâul ce coboară pe sub poalele Vârfului Cioară, s-a format Lacul Cioară (de 0,5 ha) – nu prezintă importanţă piscicolă.

La poalele culmii Bălescu, stă cocoţat pe o stânca în formă de potcoavă, acoperită cu jnepi, Lacul Singuratic.

Pe pârâul Latorița, la confluenţa cu pârâul Galbenu, în 1975, a luat fiinţă primul lac baraj – Lacul de acumulare Galbenu (la altitudinea de 1304 m, suprafaţa de 17 ha, adânc de 49 m). La ieşirea din chei a pârâului Galbenu, la limita estică a Munţilor Parâng, aproape de localitatea Baia de Fier, se află peştera Muierii, cu formaţiuni calcaroase deosebite – stalactite, stalagmite şi fosile de animale de climă rece, ce au trăit în zonă – este prima peşteră electrificată din ţară.

Lacul Petrimanu este mai jos de Lacul Galbenu, la aproximativ 4 km și a fost creat în 1977 – lac de acumulare care îmbogăţeşte Lacul Vidra. Este la 17 km de hidrocentrala Ciunget şi este înconjurat de păduri de conifere. Între pârâul Fântânele şi fostul baraj de plutire de la Prejbeni, se întinde rezervaţia naturală forestiera de larice, carpen, fag, molid, paltin (de 650 ha) de pe Munţii Târnovu şi Turcinu.

De la Polovragi (unde este Mănăstirea Polovragi), prin Cheile Oltețului (cu Peştera Polovragi), se ajunge la locul unde se varsă Oltețul în Lacul Vidra. Apoi, mai departe, drumul urcă la Curmătura Oltețului (1615 m alt.) şi coboară la loc după un drum de 31 km.

valea-lotrului.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ