Vârful Babele este unul dintre cele mai cunoscute şi populare vârfuri din Masivul Bucegi. Formaţiunile stâncoase din vârf au fost declarate monument al naturii şi pot fi accesate cel mai uşor din staţiunea Buşteni.

Numele Vârfului Babele este legat de celebra legendă a Babei Dochia. Se spune că Baba Dochia (sau Odochia) avea un fiu, Dragobete, care s-a însurat cu o fată pe care mama lui nu o plăcea. Pentru a se răzbuna şi a-şi supăra nora, femeia i-a dat acesteia un ghem de lână neagră şi i-a spus să-l spele până când se face alb – în caz contrar, să nu se mai întoarcă acasă. Totul se petrecea iarna, când apele erau aproape toate îngheţate. Fata a spălat ghemul până când mâinile au început să sângereze, însă fără niciun rezultat. Când a început să plângă cu lacrimi amare, Iisus Hristos i-a apărut în cale şi i-a dat o floare roşie cu care să spele lâna neagră. A făcut acest lucru şi mare i-a fost mirarea când a văzut că lâna s-a albit.

Întoarsă acasă, fata i-a arătat soacrei lâna, însă aceasta nu a crezut întâmplarea, ba mai mult, a acuzat-o că bărbatul cu care s-a întâlnit, denumit Mărţişor, era amantul ei. La câteva zile după această întâmplare, Baba Dochia s-a hotărât să urce pe munte cu oile, convinsă fiind ca primăvara a venit. S-a îmbrăcat cu 12 cojoace şi, pe măsură ce urca pe munte, dădea câte unul jos. Dar după ce l-a dat pe ultimul jos, vremea s-a schimbat deodată şi a început să ningă. Nemaivând nicio haină, Baba Dochia a îngheţat, cu tot cu oi, pe vârful muntelui şi s-au transformat în stane de piatră.

Deşi astfel de legende conferă un aer de mister locurilor, adevărul este ca ciupercile de piatră de pe Vârful Babele s-au format în urma eroziunii, agenţi modelatori fiind vântul şi apa. Cu toate acestea, fenomenul de aici nu a putut fi explicat în întregime. Unii specialişti cred că formele finisate se datorează intervenţiei omului. Tocmai de aceea s-au format numeroase legende, care atrag un număr mare de turişti.

Lângă Babele se află Sfinxul, o altă formaţiune spectaculoasă, învăluită şi ea de legende. Alăturarea celor două monumente ale naturii i-a făcut pe unii oameni să numească Babele „Altarele ciclopice din Caraiman” – se zice că pietrele au fost închinate Cerului, Pământului, Soarelui şi Lunii. Tot lângă Babele se află şi cabana cu acelaşi nume.

De la Vârful Babele se poate pleca în numeroase drumeţii pe Masivul Bucegi. Pentru a ajunge la acest monument al naturii, cei din Buşteni au două variante: telecabina sau traseul Buşteni – cantonul Jepi. Telecabina funcţionează zilnic, însă în weekend devine foarte aglomerată. Traseul Buşteni – cantonul Jepi este recomandat doar pe timp de vară şi doar pentru cei echipaţi corespunzător. Traseul este destul de dificil şi durează în jur de 5 ore.

varful-babele.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ