Vidra africana fara gheare este o specie din Africa care traieste in apropierea apelor, in padurile tropicale, campiile deschise sau zone semi-desertice. Cele mai multe exemplare apar in Mozambic, Kenya, Guineea, Zimbabwe, Zair, Tanzania si Senegal. Pe Coasta de Fildes, in Sierra Leone, Uganda, Botswana si Angola aceasta specie apare mai rar. Numele sau vine de la membrele scurte cu labute lipsite de gheare, bine adaptate la scufundari in apa si la inot. Unele exemplare au la membrele din spate cateva gheare rudimentare care se aseamana cu niste cuie.
La maturitate aceste vidre pot avea lungimea corpului de 73-95 cm si greutatea de 10-16 kg. Corpul este subtire si lung la fel ca si la alte specii asemanatoare, iar membrele anterioare mai scurte decat cele posterioare. Intregul corp este acoperit cu blana deasa si fina ca o catifea, formata din fire de par lungi de 1 cm si subpar de 0,5 cm. Stratul des de subpar face ca tot corpul vidrei sa nu se ude cu apa cand face scufundari.
Coloritul pe partea dorsala a corpului este in nuante maronii-inchise, iar pe partea ventrala este mai deschis. Zona botului, mai ales buza superioara, dar si partea anterioara a gatului sunt albe. De asemenea narile acestui animal se inchid in timpul inotului pentru a nu lasa apa sa intre, iar urechile au membrane de protectie.
Capul este mare, botul robust cu partea superioara prevazuta cu vibrize, maxilarele inzestrate cu molari mari, puternici, folositi in spargerea cochiliilor de moluste. Ochii sunt mari si rotunzi, au irisul de culoare inchisa. Urechile sunt mici si rotunde, au marginile albe. Coada este groasa la baza si subtire spre varf, are lungimea de 41-67 cm.
Aceste animale fac parte din categoria mustelidelor carnivore si traiesc intotdeauna in apropierea raurilor, iazurilor si altor cursuri de ape. Au nevoie permanent de surse de apa potabila, deoarece beau des apa proaspata. Au un puternic instinct teritorial, isi stabilesc o zona si o apara de intrusi printr-un comportament agresiv si strigate specifice. Sunetele pe care le scot sunt stridente, se aseamana cu niste fluieraturi sau grohaituri.
Hrana lor consta din pesti, broaste, scoici, crabi, soparle, homari, mici mamifere, broaste testoase, rate, gaste, lebede si alte pasari de apa. Au capacitatea de a inota excelent si de a se scufunda cu usurinta, isi prind prada in apa, o tin cu labele si eventual cu dintii, o aduc la suprafata apei si o mananca. Uneori sta la soare sau isi curata blana frecand corpul de buturugi sau trunchiul copacilor.
Sunt animale vioaie, le place sa se joace, sunt active atat ziua cat si in cursul noptii. Pot fi crescute si in conditii de captivitate, multi oameni considera aceste vidre ca fiind pline de farmec, foarte dragalase si distractive. In salbaticie, cei mai mari dusmani ai lor sunt crocodilii.
Femela are o perioada de gestatie de 2 luni, apoi face 2-3 pui, uneori chiar 5. Acestia sunt alaptati de mama, dupa o saptamana au deja un sfert de kilogram si ajung la maturitate la varsta de un an. Uneori puii raman alaturi de mama lor si dupa varsta de un an. Astfel se formeaza clanuri de exemplare adulte si pui care traiesc impreuna.
Vidra africana fara gheare are denumirea stiintifica de Aonyx capensis, face parte din ordinul Carnivora, familia Mustelidae. Riscul de disparitie al acestei specii este redus. Speranta de viata la vidra africana fara gheare este de aproximativ 16 ani.
