Printre dăunătorii extrem de periculoși ai pomiculturii și plantelor de cultură sau ai altor tipuri de plante (ex. de pășune) se numără omizile și viermii – larve care atacă frunzele, radăcinile sau fructele până la sâmbure. După atacul lor, fructele nu se mai dezvoltă, se usucă și cad, plantele nu mai cresc și mor, iar pomii nu mai rodesc, uneori chiar câțiva ani la rând.

Specii daunătoare de viermi și omizi:

Omida căpșunelor, Foto: naturewonders.piwigo.com

Omida căpșunelor are denumirea științifică de Chloridea (Helicoverpa) armigera și este întâlnită frecvent în țara noastră, mai ales în Banat, Moldova și Câmpia Română. Apare și în alte regiuni ale globului, în Australia, Africa, SUA și alte țări ale Europei. Are lungimea corpului de 3,5-4 cm și coloritul brun-închis. Această omida distruge culturile de căpșuni dar și alte plante cultivate: năut, soia, porumb, tomate, ardei, bumbac, mazăre.

Rhagoletis cerasi, Foto: agroscience.com.uaRhagoletis cerasi, Larva, Foto: agroscience.com.ua

Viermele cireșelor sau musca cireșelor apare în țara noastră și în toată Europa Centrală. Are denumirea științifică Rhagoletis cerasi. Poate fi recunoscută după corpul brun-închis, lung de 4-6 mm, aripile cu benzi transversale maronii. Viermele cireșelor distruge cireșele, iar uneori și fructele de vișin.

Omida păroasă a dudului

Omida păroasă a dudului este răspândită în America de Nord și are denumirea științifică de Hyphantria cunea. Fluturele acestei omizi este alb, are lungimea corpului de 9-17 mm, iar anvergura aripilor de 2,8-3,8 cm. Larvele distrug frunzele de dud, de aceea sunt considerate dăunătoare pentru acești pomi. Această omidă atacă și alte specii de arbori, nu doar dudul. Produce pagube în sectorul pomicol de nuci, vișini, pruni, cireși, peri, meri și chiar arțari.

Viermele merelor, Laspyresia pomonella, Foto: uky.edu

Viermele merelor apare în toată lumea și în țara noastră. Are denumirea științifică de Laspeyresia pomonella și în stadiul de adult este ca un fluture cu anvergura aripilor de 1,5-2 cm și culoare brun-cenușie. Larvele fluturelui atacă fructele merilor dar și a perilor, caișilor, gutuilor, nucilor, vișinilor, cireșilor și piersicilor. Larvele au tendința de a săpa galerii in fructe până la semințele acestora, distrugându-le.

Citește și:  Megazostrodon, un mamifer preistoric din Triasicul superior
Omida păroasă a stejarului, Fluture mascul și femelă

Omida păroasă a stejarului este întâlnită la noi în țară doar în padurile de stejari. Este o specie răspândită mai ales în America de Nord. Are denumirea științifică de Lymatria dispar și reprezintă o specie dăunătoare pentru arbori de esențe forestiere dar și pentru pomi fructiferi. Fluturele are anvergura aripilor de 3,5-4 cm, iar larva este de culoare brun-cenușie, poate avea lungimea corpului de 6-7 cm. Larvele atacă frunzele de stejar, arțar, fag, ulm, salcie, plop, măr, păr, prun, piersic, nuc, cais.

Viermele radăcinilor apare în regiunile temperate, tropicale și subtropicale din lumea întreagă. Are denumirea științifică de Meloidogyne (Heterodera) marioni și este o specie foarte polifagă. Larva poate avea lungimea corpului de 0,3-05 mm și atacă culturile de castraveți, cartofi, pepeni galbeni, tomate, pepeni verzi, ardei, lucernă, trifoi, distrugând rădăcinile acestor plante.

Omida de pășuni, Specia Penthophera morio, Foto: schmetterling-raupe.de

Omida de pășuni apare în Europa Centrală și Asia Mică. Are denumirea științifică de Penthophera morio și apare în țara noastră în Muntenia și Transilvania. Adultul are anvergura aripilor de 2,2-2,9 cm, iar larva este neagră-cenușie, are lungimea corpului de 2,0-3,5 cm. Această omidă este dăunătoare pentru plantele de pașuni, plantele cultivate cum sunt grâul, orzul și secara. Larvele distrug frunzele dar și o parte din tulpina plantei.

Grapholita funebra, fluturele, Foto: idtools.org

Viermele prunelor are denumirea științifică de Grapholita funebra și este răspândit în Europa, Africa de Nord și Asia Mică. În fază de adult, fluturele are coloritul maro și anvergura aripilor de 1,4-1,6 cm. Larva este albă-roșcată și are lungimea corpului de 1-1,2 cm. Acest vierme produce pagube mari pe plantațiile cu pruni. Larvele atacă fructele verzi, distrug sâmburele acestora.

Ditylenchus dipsaci a distrus usturoiul, Foto: nematology.ucdavis.eduCartofi distruși de viermi Ditylenchus dipsaci, Foto: nematology.ucdavis.edu

Viermele cepei este un dăunător al bulbilor de ceapă și are denumirea științifică de Ditylenchus dipsaci. Acest vierme produce mari pagube în culturile de ceapă, praz, cartofi și usturoi.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.