Familia Pompilidae cuprinde aproximativ 4000 de specii de viespi care vaneaza paianjeni si care traiesc in toata lumea, dar mai mult in zonele tropicale si subtropicale. Acestea ar trebui sa se asemene cu acele viespi ,,normale” pe care le stie fiecare, insa in realitate aspectul lor este diferit.
Cu un comportament fascinant și o adaptare perfectă la mediul lor, viespile sunt un exemplu remarcabil al naturii.
Coloritul lor este in general negru sau albastru-inchis, iar aripile sunt in nuante de galben-inchis cu reflexii maronii. Unele specii au abdomenul uniform colorat, iar altele au diferite pete albe, rosii sau galbui. Femelele sunt intotdeauna mai mari decat masculii, au lungimea corpului cuprinsa intre 0,5-8 cm.
Tehnica de vânătoare: de la paralizare la transport
Dupa cum le spune si numele, aceste viespi sunt distrugatoare de paianjeni, ii paralizeaza cu veninul puternic pe care il inoculeaza acestora. Unele specii sunt luptatoare active cu paianjenii, astfel incat par niste pradatoare fioroase inaripate. Intotdeauna astfel de lupte sunt scurte si cum este si de asteptat cei care pierd sunt paianjenii.
Femelele zboara sau se misca pe pamant pentru a cauta paianjeni, apoi dupa ce ii paralizeaza o scurta perioada de timp prin intepatura veninoasa ii cara intr-un cuib pregatit in noroi, intr-un fel de viespar. Paianjenul imobilizat este asezat intr-o crapatura a viesparului, apoi viespea depune un singur ou pe acesta, iar la final sigileaza acel loc.

Ciclul de viață al viespilor parazitoide
Cuiburile acestor viespi pot fi realizate in sol (in special in nisip), in cochilii de melci, in crapaturi de stanci si alte adaposturi asemanatoare. Larvele acestor viespi sunt parazitoizi de paianjeni, iar adultii se aseaza pe corola florilor si consuma polen.
Femela este cea care realizeaza munca de paralizare a victimei, de transport a paianjenului si depunere a oualor pentru aparitia larvelor viitoare. Masculul se hraneste cu polen, iar dupa imperechere cu femela moare.
Aceste viespi au capul destul de mare, cu doi ochi compusi proeminenti, falci puternice si antene lungi, segmentate si groase. Toracele este robust, de el sunt prinse trei perechi de picioare in partea anterioara si doua perechi de aripi pe partea dorsala. Aripile sunt mari, de culoarea chihlimbarului, au nervuri fumurii pe suprafata lor exterioara.
Cea mai mare specie de viespi care vaneaza paianjeni este Pepsis Heros si apare in regiunile tropitale si ecuatoriale din America Centrala si Insulele Caraibe. Are lungimea corpului de 8 cm, anvergura aripilor de aproximativ 15 cm si este un adevarat ,,monstru cu aripi” care vaneaza cele mai mari arahnide, si cand spunem aceasta ne referim la tarantule.
Femela este mai mare decat masculul si mai agresiva. Are corpul de culoare albastru-inchis spre negru si bazaie extraordinar de tare incat atrage atentia insectelor din jur.
Rolul viespilor Pompilidae în ecosistem
Deși pot părea fioroase, viespile care vânează păianjeni joacă un rol esențial în echilibrul ecosistemului. Prin controlul populației de păianjeni, acestea contribuie la prevenirea proliferării excesive a acestor prădători naturali. În plus, prin activitatea lor de polenizare, viespile sprijină dezvoltarea plantelor, asigurând diversitatea biodiversității.
Curiozități despre viespile vânătoare
- Unele viespi pot parcurge distanțe mari pentru a găsi păianjeni potriviți.
- Odată paralizați, păianjenii pot supraviețui câteva zile înainte ca larvele să îi consume.
- Masculii nu vânează, rolul lor fiind limitat la împerechere și polenizare.
Video – Viespi Pepsis Heros:

















Am niste cuiburi in pod, credeam ca sunt termite dar cred ca m-am inselat, multumesc