Pe continentul australian inclusiv in Tasmania si sudul Noii Guinee apare un rege al vazduhului – vulturul cu coada-pana – care intrece toate pasarile de prada din acest areal. Sunetele puternice pe care le scoate in timpul zborului peste toate vaile raurilor si peisajele deschise mlastinoase se aseamana cu un latrat al cainilor. Acest zburator cu silueta atat de impresionanta este vulturul cu coada-pana. Este o specie nemigratoare si foarte comuna in toata Australia.

Are corpul foarte frumos, pus in evidenta de penajul in culori extraordinare, in nuante de gri-cenusii-maronii, crem-albe-galbui si rosiatice. Coada lunga si rasfirata poate fi admirata mai ales in timpul zborului. Corpul are lungimea de 0,81-1 m, anvergura aripilor de 1,8-2,3 m si greutatea de 2-5,5 kg. Intre mascul si femela nu exista un dimorfism sexual foarte pronuntat, cele doua exemplare difera putin prin marimea corpului. Ciocul este mare, ascutit la varf si puternic curbat in jos. Ochii sunt mari, au irisul de culoare maro sau neagra, sunt pozitionati pe partile laterale ale capului. Acuitatea vizuala si simtul auditiv sunt foarte bine dezvoltate. Picioarele sunt puternice, acoperite cu penaj in partea superioara, iar degetele prevazute cu gheare mari, negre, puternic curbate si ascutite. Cu ajutorul lor isi prinde prada formata din tot felul de animale, rozatoare, pasari, vulpi, marmote, caini, pisici, reptile, soparle monitor, canguri si alte vietuitoare. Ca si alte specii de vulturi mananca si starvuri.

Vulturul cu coada-pana (Aquila audax) in zbor, Foto: comebirdwatching.blogspot.com

Vulturul cu coada-pana isi face cuibul in copacii foarte inalti, la o inaltime destul de mare de sol, la mai mult de 15 m. Acesta este destul de mare, are inaltimea de 75 cm si diametrul de 1 m. Este construit din numeroase ramuri verzi de copac. Femela prefera sa cuibareasca pe stejarii seculari, pe carpeni sau pini. Perioada de imperechere are loc primavara, in luna aprilie. Femela timp de 3-5 zile depune in cuib 2-3 oua albe cu mici pete maronii. Acestea sunt clocite timp de 45 de zile atat de femela cat si de mascul, schimbandu-se intre ei. Dupa eclozarea oualor apar puii care inca din prima clipa deschid ciocurile cersind mancare. Sunt hraniti de parinti timp de 3 luni cu bucatele de carne, apoi incep sa zboare si isi vaneaza prada singuri. Totusi mai raman alaturi de parinti pentru inca trei luni pana sa devina independenti. Exemplarele tinere au penajul diferit de al adultilor, abia la varsta de 7-8 ani ajung sa aiba un colorit ca al acestora. Pe cap si in zona pieptului au nuante rosiatice cu pete maro-inchis, spatele este maro-roscat, in rest coloritul este predominant maroniu cu reflexii roscate in anumite zone. Coada este gri-inchis, iar aripile maronii.

Vulturul cu coada-pana nu este o specie in pericol de disparitie, face parte din ordinul Falconiformes, familia Accipitridae si are denumirea stiintifica de Aquila audax. Este cea mai comuna si cea mai mare pasare de prada din Australia.

Video – Vulturul cu coada-pana (Aquila audax):

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here