A schimba calimera este o expresie specifică limbajului colocvial, foarte “vie” încă, de vreme ce o putem auzi adeseori, în diverse contexte de comunicare orală, dar şi în mass-media. Iată câteva exemple, luate la întâmplare, din presa online: “…când votezi şpaga electorală, se schimbă calimera!”, “A treia zi a războiului: Germania a schimbat calimera. România unde e?”, “De marți se schimbă kalimera. Ne va fi tot mai greu să intrăm în Grecia!”, “În weekend se schimbă calimera și vom avea nevoie de umbrele”, “Elveţia ar putea schimba calimera pentru imigranţi”, “Votanții vor schimba calimera sau tot la filme sinistre, dar impecabil realizate se va trage?” etc.
Coform DEX, “a schimba calimera” înseamnă “a se schimba situaţia”, cu variantele “a (se) strica calimera” (“a se strica prietenia”) sau “a întoarce calimera” (a-și schimba atitudinea față de cineva). Dicţionarul mai precizează că acest cuvânt (“calimera”) este un substantiv feminin (din ngr. “kaliméra), folosit în limba română numai în expresia menţionată, cu sens familiar, ironic.
Interesant este că acest cuvânt grecesc – “kalimera” – s-a păstrat, în limba română, numai în expresia “a schimba calimera”. Lingviştii nu au reuşit să identifice, cu exactitate, originea şi istoria expresiei (în sensul schimbării de sens, prin comparaţie cu limba greacă), nici motivul pentru care a rezistat timpului.
În limba greacă, cuvântul “kalimera” este o formulă de salut, care înseamnă “Bună dimineaţa!” sau “Bună ziua!” (“kali” – bun şi “imera” – zi). În mod similar sunt formate, în greacă, şi “Kalispera” (“Bună seara!”) şi “Kalinihta” (“Noapte bună!”).
Influenţa greacă asupra limbii române
Se ştie că influenţa greacă asupra limbii române s-a produs în mai multe etape (greaca medie sau bizantină, în secolele al VII-lea – al XV-lea, și neogreaca, începând din secolul al XVI-lea până astăzi) şi pe mai multe căi – prin intermediul cărţilor bisericeşti sau prin contactul direct dintre populaţii. Astfel, au rămas, în limba română, cuvinte greceşti precum: a chivernisi, a agonisi, a (se) plictisi, a aerisi, a economisi, a pedepsi, buzunar, catarg, ieftin, folos, fustă, magazie, pat, anatema, dascăl, agale, anapoda, politicos, tacticos, prisos, paranghelie, arvună etc.
A schimba calimera – o degradare de sens, expresie a unei realităţi istorice
Probabil că termenul “kalimera” a pătruns în limba română în perioada fanariotă sau mai devreme şi se poate să fi fost, iniţial, o formulă de salut între negustorii greci şi românii de la nord de Dunăre. De altfel, în epoca respectivă, o mulţime de termeni greceşti legaţi de viaţa economică, de organizarea politică, administrativă, au pătruns în limba română.
Ne putem imagina că, treptat, cuvântul “kalimera” nu a mai fost utilizat ca formulă de salut, ci cu sensul de “relaţie/ situaţie bună”. În timp, pe măsură ce relaţiile legate de comerţ s-au degradat, prin asociere cu verbul “a (se) schimba” sau “a (se) strica”, s-a ajuns la sensul negativ – “a schimba calimera” (“a schimba o situaţie bună”).
Există nenurate alte exemple de degradări de sens, explicabile prin faptul că, în momentul în care fanarioţii au fost înlăturaţi de la putere, unele cuvinte (nu toate) au dobândit, în limba română, ca şi “calimera”/ “a schimba calimera”, un înţeles peiorativ, pentru că aminteau de obiceiuri învechite. De exemplu, “lefter” (în greacă, “liber”) a rămas, în limba română, cu sensul de “fără bani”, “noimă” (în gr. idee/ cugetare), în română se păstrează în expresia “fără noimă” (“fără sens”, “absurd”), “ifos” (în gr. “mândrie”), în română, “înfumurare”, “aroganţă”, “apelpisit” (în gr. “disperat”), în româneşte, “prea elegant”, “exagerat de aranjat” etc.
