Arta erotica reprezinta una dintre cele mai vechi mijloace de exprimare artistica, avand la baza, dupa cum spune si numele, erotismul, adica tot ceea ce tine de dragoste fizica si spirituala. In nenumarate situatii, erotismul a fost confundat cu pornografia, insa intre aceste doua concepte exista o mare diferenta; pornografia, spre deosebire de erotism, prezinta intr-un mod explicit actul sexual, iar erotismul poate fi considerat un mijloc de exprimare artistica.
Eroticul este intalnit in arta inca din timpurile stravechi, deoarece placerea erotica se afla in instinctul uman. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, perceptia asupra erotismului a suferit numeroase modificari sub influenta factorilor culturali sau religiosi. Daca la inceput omenirea era pe deplin deschisa catre erotism asa cum arata numeroasele descoperiri, cu trecerea timpului, erotismul a devenit chiar un subiect tabu in anumite societati.
Erotismul se intalneste in orice mijloc de manifestare artistica, in pictura, muzica, teatru si fotografie fiind reprezentat de la o epoca la alta in mod diferit, influenta factorilor sociali si culturali, fiind si ea resimtita in numeroase situatii.
Eros si arta erotica – scurta istorie
Arta erotica a evoluat de-a lungul timpului si de la o societate la alta. Simbolul erotismului este nimeni altul decat zeul iubirii din mitologia greaca – Eros (cunoscut sub numele de Cupidon sau Amor la romani), acesta fiind fiul lui Hermes si al Afroditei. Eros este cunoscut ca fiind cel care sadeste samanta mistuitoare a dragostei in fiecare dintre noi, iar artistii nu au ezitat sa transpuna in operele lor aceste sentimente deosebite care caracterizeaza umanitatea inca din cele mai vechi timpuri. Se spune despre artisti ca se afla intr-o permanenta cautare a dragostei, fapt pentru care au transpus-o in nenumarate feluri.
Nu doar in Grecia si Roma antica Eros era considerat unul dintre zeii supremi, Zeul Dragostei fiind considerat un element primordial si samburele creatiei si in cultura egipteana antica, precum si in cea asiatica.
Numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat ca primele forme de manifestare artistica apartin cu precadere artei erotice, chiar daca ideile difera, dupa cum am mentionat si in randurile anterioare, de la o cultura la alta sau de la o societate la alta.
De cand dateaza arta erotica? Ei bine, raspunsul poate fi surprinzator. Primele exemple ale interesului omului fata de erotism dateaza inca din epoca de piatra. Descoperirile arheologie au demonstrat ca, in timpurile stravechi, oamenii atribuiau imagini erotice zeitei fertilitatii, dovada stand inscriptiile decoperite in pesteri si statuetele.
Chiar daca factorii sociali influenteaza modul in care erotismul este perceput, arta erotica la randul sau influenteaza societatea.
Arta antichitatii este una dintre cele mai impresionante, in special atunci cand vine vorba despre spectacolul erotic. Un bun exemplu este arta orasului antic Pompeii, oras cunoscut pentru modul in care natura umana este reflectata in arta erotica. Erosul este cuvantul care caracterizeaza cel mai bine locuitorii orasului antic, erotismul fiind principalul subiect de discutie in Pompeii; sentimente, pasiune, dragoste, sex, prostitutie si homosexualitate sunt elemente obisnuite ale orasului, am putea spune chiar caracteristice sau definitorii. Analizand operele de arta care reprezentau viata de zi cu zi a locuitorilor anticului oras, se poate spune ca acestia nu cunosteau nici pe departe conceptul de obscenitate sau vulgaritate, dragostea si sexul fiind considerate cele mai pure si mai firesti activitati umane.
Operele de arta erotica se regaseau pe peretii caselor, in piete si in locurile cele mai vizitate, toate acestea reprezentand inca o data atitudinea locuitorilor orasului antic fata de instinctul primar. Piesele de teatru erau si ele caracterizate de un erotism excesiv, avand in vedere faptul ca pe scena, actorii transformau actul sexual intr-o opera de arta, iar publicul putea intra in pielea personajelor participand la adevarate orgii.
Se considera astfel ca Pompeii era orasul zeitei Venus, zeita dragostei si a fortei regeneratoare a naturii. Chiar si in bazilici era inscriptionat un text care poate fi interpretat ca “daca esti in cautarea unei imbratisari fierbinti in acest oras, vei gasi asta la fiecare colt deoarece femeile din Pompeii sunt toate disponibile”. In acest fel, se poate spune ca sexualitatea reprezenta unul dintre elementele de baza ale societatii in sine.
Societatea romana a fost foarte mult timp aspru criticata din cauza manifestarii artistice erotice, insa in acelasi timp a reprezentat un exemplu pentru arta erotica ulterioara.
Nu se poate spune ca si in epoca medievala oamenii au fost la fel de deschisi fata de exprimarea erosului si sexualitatii precum in antichitate, avand in vedere ca biserica este cea care a influentat toate domeniile, inclusiv pe cel artistic. Cenzura este cuvantul care caracterizeaza cel mai bine orice mijloc de manifestare artistica ce apartine acestei perioade, operele de arta realizate in epoca medievala avand teme religioase. Pentru aproximativ 1000 de ani, erotismul si nuditatea au fost eliminate pe deplin din orice mijloc de reprezentare artistica si in cazul in care o scena erotica era prezentata in diverse contexte, scopul acesteia era de a reprezenta pacatul si Iadul.
Acest lucru s-a intamplat pana in jurul secolului al XV-lea, atunci cand Renasterea a influentat intr-o mare masura reinventarea erotismului clasic.
In India antica, cea mai prolifica reprezentare a artei erotice este Kama Sutra, populara chiar pana in zilele noastre, fiind considerata cea mai fidela reprezentare a comportamentului sexual uman.
Si in Japonia arta erotica – shunga, aparuta in secolul al XIII-lea, a crescut in popularitate pana in secolul al XIX-lea, atunci cand fotografia a luat nastere iar nuditatea a devenit una dintre temele preferate de catre fotografi. Si in China, arta erotica si-a castigat popularitatea in cea de a doua parte a dinastiei Ming.
In Europa Renascentista, dupa cum am mentionat si in randurile anterioare, arta erotica cunoaste din nou succesul, aceasta fiind produsa pentru distractie si pentru placerea aristocratilor. Una dintre picturile de referinta ale acestei perioade este “Amor Vincit Omnia” a artistului italian Caravaggio.
Arta erotica a inceput treptat sa prinda contur, iar apogeul a fost resimtit in momentul in care fotografia a luat nastere. In acest fel, fotografia a devenit principala forma de manifestare a artei erotice, nuditatea si erotismul fiind chiar si in prezent unele dintre cele mai apreciate teme fotografice.
In prezent, desi societatea a evoluat considerabil, arta erotica nu este privita intotdeauna cu ochi buni, fiind uneori aspru criticata. Acest lucru este cauzat si de faptul ca in ultimele decenii au evoluat numeroase stiluri artistice, iar artistii pot alege mijlocul de exprimare cele mai potrivit. Cu toate acestea, in fotografie, erotismul inca a ramas una dintre temele favorite, iar in pictura si alte mijloace de reprzentare artistica se intalneste mai rar.
