Există luni pe care le măsurăm în zile și luni pe care le măsurăm în amintiri. August face parte din cea de-a doua categorie. Este luna vacanțelor, a serilor lungi și parfumate, a fructelor coapte, a câmpurilor aurii și a cerurilor încărcate de stele căzătoare. Este perioada în care vara atinge apogeul, dar și momentul în care începe, discret, să lase loc toamnei – lumina devine mai “calmă”, tonurile cromatice mai blânde, atmosfera, uşor nostalgică.
De-a lungul istoriei, august a fost asociat cu împărați, sărbători religioase, evenimente istorice majore și fenomene astronomice spectaculoase. Nu este doar ultima lună a verii calendaristice, ci una dintre cele mai încărcate de simboluri și semnificații.
De unde vine numele lunii august?
În calendarul roman timpuriu, luna se numea “Sextilis”, deoarece era a șasea lună a anului, înainte ca ianuarie și februarie să fie adăugate la începutul calendarului.
În anul 8 î.Hr., Senatul Romei a decis să-i schimbe numele în “Augustus”, în onoarea împăratului Octavian Augustus, primul împărat al Imperiului Roman. Alegerea nu a fost întâmplătoare – în această perioadă Augustus obținuse unele dintre cele mai importante victorii și realizări politice.
Există și legenda potrivit căreia luna august ar fi primit 31 de zile pentru a nu fi mai scurtă decât iulie, luna dedicată lui Iulius Cezar. Deși povestea este foarte populară, istoricii consideră că este mai degrabă un mit decât un fapt dovedit.
Simbolurile lunii – flori, pietre preţioase, culori
De-a lungul timpului, o serie de simboluri au fost asociate lunii august, conferindu-i individualitate. Piatra preţioasă a lunii este peridotul – una dintre puținele pietre care se găsesc într-o singură culoare (verde-măsliniu/ verde crud) și care se formează în adâncul Pământului sau în meteoriți. Este considerat simbol al prosperității, al norocului, al protecției, al echilibrului dintre minte şi corp, al înnoirii.
Gladiola şi macul sunt florile emblematice ale lunii august – gladiola, în culori vibrante, cu o formă elegantă, inconfundabilă, este semn al sincerității, onoarei, al caracterului puternic, al integrităţii morale; macul este simbol al liniștii, visării și imaginației. În diverse culturi este legat de profeţii, magie, bogăţie şi succes.
În privinţa culorilor, verdele şi galbenul au devenit, în timp, simbolurile acestei luni – verdele, culoarea universului vegetal, cea mai liniştitoare pentru ochiul uman, este semn de sănătate, fertilitate, prospeţime, armonie, speranţă, pace, abundenţă. Galbenul, culoarea soarelui, a grânelor coapte, exprimă optimism, fericire, înţelepciune, cunoaştere, claritate mentală, creativitate.
Există, în multe culturi, şi o pasăre simbolică a lunii – ciocănitoarea, protectoare a căminului, legătura cu lumea spirituală, dar şi simbol al ciclurilor vieţii şi al hotărârii (fapt sugerat de tenacitatea cu care “bate” scoarţa copacilor şi de capacitatea de a găsi soluţii când hrana nu este suficientă).
August, în tradiţiile româneşti
În tradiția populară românească, august poartă numele de Gustar (de la verbul „a gusta”, deoarece este perioada în care natura oferă cele mai multe fructe și legume coapte), ”Măselar” (de numele unei plante toxice – măselariță sau ciumăfaie – care înflorește în această perioadă), ”Secerar” (este vremea în care se strânge grâul).
Tot potrivit ritmurilor naturii, care impun şi specificul activităţilor umane, în spaţiul rural, în august, se extrage mierea din stupi, se adună plantele de leac, se pregătesc semănaturile de toamnă, un ritual al muncii păstrat din timpuri străvechi şi care nu poate fi ignorat, în pofida schimbărilor pe care le-a adus în viaţa şi în comportamentul oamenilor epoca modernă.
Dintre sărbătorile consacrate, foarte preţuite de români, în lumea tradiţională, mai importante sunt: Schimbarea la Față sau Obrejenia/ Probejenia ( cuvânt împrumutat din limba slavă, cu sensul „prefacere”/„transformare”) – 6 august, Adormirea Maicii Domnului sau Sântămăria Mare – 15 august, sărbătoare precedată de două săptămâni de post, perioadă de pregătire spirituală, prilej de pelerinaje, rugăciune și întâlniri de familie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august.
Perseidele – cea mai frumoasă ploaie de stele de peste an
Unul dintre cele mai cunoscute fenomene astronomice ale anului are loc în luna august – ploaia de meteori “Perseidele” (a cărui sursă aparentă/ radiant este Constelaţia Perseu) si care atinge maximul în jurul datei de 12–13 august, când pe cer pot fi observate 20 – 30 de stele căzătoare pe oră, în condiții bune de vizibilitate.
Fenomenul este produs de particulele provenite din cometa Swift-Tuttle, care, atunci când trece prin apropierea Soarelui, lasă în urma sa un nor de particule. Acestea, intrând în atmosfera Pământului, se aprind şi devin vizibile, ca “stele căzătoare”, când se află la circa 100 de kilometri înălţime faţă de Pământ.
Este interesant faptul că, aşa cum spun astronomii, Perseidele au diferite grade de luminozitate, în funcţie de „vechimea” acestora – unii meteorii, rămaşi în urma trecerii cometei Swift-Tuttle, în 1862, in apropierea Pământului, sunt mai “tineri” şi mai luminoşi decât cei „bătrâni”, care sunt răspândiţi de mii de ani pe orbita Terrei.
Cel mai frumos spectacol oferit de Perseide (dacă cerul este întunecat şi departe de luminile orașului) este înainte de zori, dar meteorii pot fi văzuţi şi înainte de miezul nopţii, spre nord-est, la aproximativ 50 de grade deasupra orizontului.
August – evenimente istorice şi altele, mai puţin convenţionale
De-a lungul timpului, luna august a fost martora unor evenimente care au schimbat lumea. Printre acestea se numără:
1492 – Cristofor Columb pornește în celebra expediție peste Oceanul Atlantic.
1914 – începe Primul Război Mondial, prin extinderea conflictului european. La 1 august 1914, Germania a declarat război Rusiei și , la 3 august, Franței, declanșând conflictul la nivel european.
1945 – bombardamentele atomice asupra oraselor Hiroshima și Nagasaki schimbă definitiv cursul istoriei și conduc la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
13 august 1961 – autoritățile comuniste din Germania de Est au început construirea Zidului Berlinului, o barieră fizică și ideologică intre Berlinul de Vest şi cel de Est, care a durat 28 de ani, până în 1989, când a fost dărâmat, un moment important în procesul care a dus la căderea regimurilor comuniste din Europa.
12 august – Ziua discului de vinil, eveniment global creat în 2007; mulţi artiștii lansează albume și ediții limitate disponibile doar în această zi.
13 august – Ziua Internațională a Stângacilor, care a fost inițiată în 1976, de către fondatorul Left-Handers Internaţional, Dean R. Campbell, cu scopul de a arăta lumii provocările pentru persoanele stângace într-o societate gândită/ construită în mare parte pentru dreptaci.
Evenimente importante din august, în România
Luna august ocupă un loc aparte și în istoria României:
5 august 1922 – se naşte scriitorul Marin Preda (1922-1980), unul dintre cei mai importanţi prozatori postbelici, autorul unor romane celebre, precum: “Moromeţii”, “Risipitorii”, “Imposibila întoarcere”, “Marele singuratic”, “Cel mai iubit dintre pământeni” etc.
7 august 1911– s-a stins din viaţă, la vârsta de 62 de ani, Badea Cârțan (Gheorghe Cârțan), un țăran român din Cârțișoara, care a luptat în felul său (distribuind cărţi prin sate, aduse clandestin) pentru independența românilor din Transilvania. A călătorit până la Roma pe jos, pentru a vedea Columna lui Traian și alte dovezi despre originea latină a poporului român.
15 august 1714 – Voievodul martir Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688 – 1714), una dintre cele mai puternice figuri ale istoriei naţionale, a fost executat la Constantinopol, acuzat de trădare faţă de Imperiul Otoman, alături de cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi de ginerele său, Ienache Văcărescu.
23 august 1944 – Regele Mihai I decide întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Acest moment schimbă poziția României în cel de-Al Doilea Război Mondial și influențează evoluția ulterioară a țării. Timp de decenii, regimul comunist a transformat această dată în principala sărbătoare națională, reinterpretând semnificația ei în scop propagandistic.
30 august 1698 – prima scriere filosofică românească – „Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul”, scrisă de Dimitrie Cantemir, apare la Iaşi.
31 august – În România și în Republica Moldova, ziua de 31 august este dedicată celebrării limbii române prin manifestări culturale, literare și educative.
August în literatură și pictură
August, cu lumina specifică si cu melancolia asociată ultimei luni de vară, cu trecerea timpului percepută mai intens, este o lună care apare frecvent în creaţiile artistice, în literatură şi pictură mai ales. Iată câteva exemple:
“Ne vedem în august”, de Gabriel García Márquez
Este ultimul roman al celebrului scriitor columbian, maestru al “realismului magic”, carte publicată postum, în 2024, la zece ani după moartea autorului.
Romanul o are în centrul acțiunii pe Ana Magdalena Bach, o femeie căsătorită, în jurul vârstei de 40 de ani, care, în fiecare an, la data de 16 august, călătorește pe o insulă tropicală pentru a vizita mormântul mamei sale. Ceea ce începe ca un ritual de comemorare se transformă într-o ocazie de introspecție și redescoperire. În timpul uneia dintre aceste vizite, Ana trăiește o aventură pasageră, iar experiența îi schimbă perspectiva asupra iubirii, fidelității, dorinței și propriei identități.
Pe măsură ce anii trec, călătoriile din luna august capătă noi semnificații, iar protagonista își pune întrebări despre libertate, fericire și alegerile făcute de-a lungul vieții. În stilul caracteristic al lui García Márquez, realitatea se împletește cu emoția, nostalgia și subtilitatea observației psihologice.
Deși autorul nu considera manuscrisul pe deplin finalizat, familia sa a decis publicarea acestuia, apreciind că povestea păstrează farmecul și sensibilitatea inconfundabile ale marelui scriitor. „Ne vedem în august” este un roman despre trecerea timpului, dorințele ascunse și curajul de a te redescoperi, chiar și atunci când viața pare deja așezată.
“Lumină de august”, de William Faulkner
„Lumină de august” (Light în August), publicat în 1932, este unul dintre cele mai importante romane ale scriitorului american William Faulkner și o capodoperă a literaturii secolului al XX-lea.
Acțiunea se desfășoară în sudul Statelor Unite, în imaginarul ținut Yoknapatawpha, și urmărește destinele mai multor personaje, memorabil fiind cel al lui Joe Christmas, un bărbat chinuit de incertitudinea privind originea sa rasială. În paralel, romanul spune și povestea Lenei Grove, o tânără însărcinată, care pornește într-o călătorie plină de speranță pentru a-l găsi pe tatăl copilului ei.
Prin destinele acestor personaje, Faulkner explorează teme precum identitatea, prejudecățile rasiale, vina, violența, credința și căutarea sensului vieții. Titlul face trimitere la lumina aparte a lunii august, caldă și melancolică, simbol al unei perioade de trecere și al confruntării cu propriul destin.
Cu o construcție narativă complexă și un stil “poetic”, „Lumină de august” este un roman intens și tulburător, care oferă o imagine profundă a societății americane interbelice și a naturii umane. Considerată una dintre cele mai valoroase opere ale lui Faulkner, cartea rămâne o lectură esențială pentru iubitorii literaturii clasice.
„Lapte fierbinte” de Deborah Levy
„Lapte fierbinte” este un roman publicat în 2016, al scriitoarei britanice Deborah Levy, o poveste cu o pronunţată dimensiune psihologică, despre relațiile de familie, dorința de libertate, totul surprins într-un decor estival. A fost nominalizat la prestigiosul Man Booker Prize.
Scris într-un stil rafinat și plin de simboluri, „Lapte fierbinte” nu este un roman de acțiune, ci unul al introspecției și al emoțiilor subtile. Deborah Levy construiește o poveste în care peisajul arid al Spaniei reflectă frământările personajelor, iar fiecare gest sau dialog ascunde sensuri profunde. Este o lectură care invită la reflecție și care rămâne în mintea cititorului mult timp după ultima pagină.
August în pictură
Deși nu există foarte multe picturi care să poarte explicit titlul „August”, numeroși artiști au surprins atmosfera specifică acestei luni – lanurile aurii, recoltele, lumina puternică, florile-soarelui, câmpurile și sfârșitul verii. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:
„The Harvesters” (“Secerătorii“,1565), Pieter Bruegel cel Bătrân – considerată una dintre cele mai reprezentative picturi dedicate sfârșitului verii, lucrarea înfățișează secerătorii care se odihnesc după muncă, în mijlocul câmpurilor aurii. Imaginea surprinde perfect spiritul lunii august – vremea recoltelor și a belșugului.
„August”, Isaac Levitan – pictorul rus Isaac Levitan a realizat mai multe peisaje dedicate lunii august, ilustrând păduri, câmpuri și lumina blândă a sfârșitului verii. Lucrările sale transmit liniște și o ușoară nostalgie, anticipând apropierea toamnei.
„Wheatfield with Crows” (“Câmp de grâu cu ciori”, 1890), Vincent van Gogh – deși nu reprezintă în mod explicit luna august, câmpul de grâu copt și lumina intensă evocă peisajul specific sfârșitului verii. Este una dintre cele mai cunoscute picturi ale artistului și una dintre cele mai emoționante reprezentări ale naturii.
Seria „Sunflowers” (“Floarea-soarelui”,1888–1889), Vincent van Gogh – florile-soarelui sunt printre simbolurile cele mai puternice ale lunii august. Celebrele tablouri ale lui Van Gogh exprimă energia verii, lumina solară și bogăția naturii.
“Grainstacks” (End of Summer)”, Claude Monet – parte din celebra serie a căpițelor de fân, această lucrare surprinde lumina caldă a sfârșitului verii și începutul sezonului recoltelor. Monet a fost fascinat de felul în care lumina de august transformă peisajul rural.
August – ultima filă a verii
August are un farmec aparte. Nu mai poartă entuziasmul începutului de vară, ci liniștea unei povești ajunse la ultimele capitole. Soarele încă străluceşte puternic, livezile sunt pline, vacanțele continuă, iar serile păstrează parfumul ierbii şi al florilor încălzite de peste zi.
Poate tocmai de aceea, august este luna care ne învață să prețuim clipa. Este timpul în care natura oferă tot ce are mai bun înainte de odihna toamnei și ne amintește că frumusețea este cu atât mai valoroasă cu cât știm că nu durează la nesfârșit.
De la împăratul Augustus, care a dat numele acestei luni, și până la Perseidele care luminează cerul nopților de vară, de la câmpurile aurii ale Gustarului, până la marile momente ale istoriei, această lună rămâne una dintre cele mai bogate în simboluri, tradiții și emoții. Este, poate, cea mai nostalgică lună a anului – o punte între exuberanța verii și promisiunea unui nou început.
