Balena cu inotatoare face parte din genul Balaenoptera care cuprinde inca alte trei specii la fel de importante: saivalul (Balaenoptera borealis) care traieste in Oceanul Atlantic si are lungimea corpului de 15 m, balena-pitica (Balaenoptera brydei) din largul coastei Africii de Sud cu lungimea de 10 m si balena-albastra (Balaenoptera musculus) care apare in intreaga lume si are corpul lung de pana la 30 m.
Comparativ cu aceste trei specii, balena cu inotatoare are un aspect alungit, mai ingust, pare un animal ager si zvelt, poate ajunge la lungimea corpului de 19-22 cm. Traieste in apele marilor si oceanelor din intreaga lume, prefera mai ales partea de nord a Oceanului Atlantic, de aceea este numita si balena-nordica cu inotatoare sau balena-hering. In marile polare si tropicale aceasta balena apare foarte rar.
Exemplarele adulte ajung la o greutate corporala de 45-75 tone.
Masculul este de obicei mai mare decat femela cam cu aproximativ 1 m. Capul este destul de bine evidentiat, are partea superioara aplatizata si reprezinta cam un sfert din lungimea corpului. In zona gatului, pe partea inferioara a corpului are un numar de 55-100 pliuri de piele sau santuri ce se intind pana spre mijlocul abdomenului. Astfel de pliuri ale gatului apar si la alte specii de baleme: balena sei, balena-pitica a lui Bryde, balena albastra sau balena minke.
Corpul este cenusiu pe spate, in zona pedunculului codal, a inotatoarei codale si aripioarelor laterale. In rest partea inferioara a corpului este alba, iar partea superioara a capului este cenusie. Pedunculul codal este puternic comprimat pe partile sale laterale, in mijloc are un sant adanc, iar forma sa este aproximativ triunghiulara. Inotatoarea coadala este orizontala, formata din doi lobi simetrici, asemanator ca la toate speciile de cetacee.
Pe partea superioara a corpului, mai aproape de pedunculul codal este pozitionata inotatoarea dorsala mare, in forma de semiluna. Unele exemplare au o pata alba pe varful inotatoarei dorsale. Numele de balena cu inotatoare vine de la cele doua aripioare laterale care sunt inguste, dar alungite. Botul este lung, gura are deschiderea larga, iar ochii sunt mici, pozitionati pe partile laterale ale capului.
Aceste balene scot tipete stridente, uneori sunt ca niste gemete sau murmure profunde si se aud de la zeci de km. Au obiceiul sa se hranesca in timp ce inoata in viteza, intra brusc in bancurile cu pesti sau krill, cu heringi, cod, hamsii, sardine si capelini. Mananca de asemenea cefalopode si crustacee.
In fiecare zi un exemplar consuma cam 2 tone de peste. Are tendinta de a inota pe partea dreapta si prezinta o asimetrie de colorit la gura ce nu apare la alte mamifere. Are partea stanga a gurii de culoare neagra si partea dreapta alba.
In general balena cu inotatoare inoata singura, foarte rar formeaza grupuri de cateva exemplare. In perioada de imperechere balenele alcatuiesc perechi monogame. Femela are o perioada de gestatie de 11 luni, apoi face in singur pui.
Acesta este alaptat timp de jumatate de an sau putin mai mult, pana ce are lungimea corpului de 10 m, apoi este intarcat si ramane in apropierea mamei inca o perioada de timp. Femela ajunge la maturitatea sexuala cand are lungimea corpului de 20 m si varsta de aproximativ 5 ani, iar masculii putin mai tarziu.
Balena cu inotatoare este o specie in pericol de disparitie, numarul de exemplare este mic. Face parte din ordinul Cetacea, familia Balaenopteridae si are denumirea stiintifica Balaenoptera physalus. Este una dintre cele mai rapide balene si ocupa locul al doilea in topul celor mai mari balene din lume.
Video – Balena cu inotatoare (Balaenoptera physalus):
 care traieste in Oceanul Atlantic si are lungimea corpului de 15 m, balena-pitica (Balaenoptera brydei) din largul coastei Africii de Sud cu lungimea de 10 m si balena-albastra (Balaenoptera musculus) care apare in intreaga lume si are corpul lung de pana la 30 m.){kind=link}