Balena cenusie (Eschrichtius robustus) traieste in nordul Oceanului Pacific si in special pe coasta Californiei.
Are capul lung, subtire si destul de mic in comparatie cu dimensiunea corpului. Vertebrele gatului sunt separate, iar la gatlej are 2-4 incretituri caracteristice acestei specii. Prezinta niste formatiuni numite fanoane, doua randuri pe ambele parti ale maxilarului superior. Acestea au niste prelungiri ce ii permit sa se hraneasca cu plancton. Ele functioneaza ca o perie ce retine din apa introdusa in gura doar componentele planctonului.
Aceasta balena ajunge la lungimea de 13-15 m si greutatea de 14-35 tone. Culoarea ei este cenusie cu pete albe, pielea fiind incrustata cu scoici, paduchi de balena si alte excrescente. Pe spate, aripioara dorsala este inlocuita de o serie de 8-9 umflaturi, iar coada are marginile zimtate.
Balena cenusie se hraneste prin filtrarea apei. De obicei se scufunda pana la fundul marii, in zonele nu foarte adanci, ia inghitituri uriase de mal si filtreaza cu fanoanele scurte viermii, crevetii, stelele de mare, pestii si alte vietuitoare mici.
Scoate niste sunete ca niste mormaituri, gemete, vaiete sau ciocanituri clampanite. Face salturi, stand in pozitie verticala in apa, cu capul scos mult afara, pentru a observa alte balene, alte repere sau pentru a verifica curentii de apa pentru migratie.
Aceste balene obisnuiesc sa inoate in sir, migreaza in grupuri de pana la 10 exemplare, in regiunile nordice spre Arctica (unde krillul este abundent) pentru a se hrani vara si in regiunile sudice spre lagune pentru a se odihni si a face pui, toamna si iarna. La perioade de doi sau trei ani, ele nasc pui vii, pe care ii hranesc cu lapte.
Puiul abia nascut este ajutat de alte balene din grup sa ajunga la suprafata apei pentru a respira. Balena mama produce 250-300 l de lapte gras zilnic, care este consumat de pui si il ajuta sa creasca foarte repede. Primavara se intorc spre altitudini mai mari, impreuna cu puii sugari. Migratiile sunt foarte lungi, balenele cenusii parcurg distante de pana la 20 000 km pe an.
Aceasta specie este pe cale de disparitie, de aceea ea este protejata prin lege din anul 1946. Face parte din ordinul Cetacea si familia Mammalia.