Blackout, adică o pană de curent electric totală, pe termen nedeterminat, în cel mai bun caz între o zi şi o săptămână, în ţările Uniunii Europene, prima de acest fel, este previziunea pe care a făcut-o recent ministrul Apărării din Austria, Klaudia Tanner. “Nu se pune problema dacă, ci când se va întâmpla!”, a precizat ministrul austriac, probabilitatea fiind de 100% în următorii cinci ani.
Într-o perioadă extrem de tensionată la nivel mondial, din cauza crizei medicale, economice, sociale, chiar dacă autorităţile române nu pomenesc de astfel de potenţiale avarii (sistemul energetic european fiind interconectat), cele din Austria au anticipat corect şi situaţia din ianuarie 2021, când un posibil blakout a fost evitat, la limită, prin oprirea unor consumatori mari din reţeaua electrică europeană.
Mai mult, prin metode computerizate de prelucrare a datelor, aşa cum au folosit şi pentru predicţiile legate de un blackout, specialiştii din Ministerul Armatei din Austria au avertizat, încă din 2017, într-un document despre riscurile următorului deceniu, şi asupra faptului că o pandemie reprezintă marele pericol şi, iată că, în scurtă vreme, timpul le-a confirmat analizele. Experţii austrieci nu exclud nici atacuri cibernetice devastatoare.
Ce este un blackout?
Un blackout, aşadar, este o pană de electricitate uriaşă, care înseamnă pierderea totală a energiei în zone limitate sau mai extinse, care, în funcţie de cauză, poate dura de la câteva minute, până la câteva săptămâni. Este cea mai severă, în comparaţie cu întreruperea tranzitorie de energie electrică (cea care poate dura câteva secunde) sau cu ceea ce specialiştii numesc “brownout”, care înseamnă o cădere de tensiune, care duce la performanţe slabe ale echipamentelor electrice sau la disfuncţionalitatea acestora.
Asemenea situaţii, dar, mai ales, un blackout poate avea consecinţe foarte grave în primul rând în marile oraşe, deoarece ar duce la paralizarea activităţilor economice, la oprirea activităţilor sociale, ar pune în pericol funcţionarea infrastructurii, a spitalelor, a sistemelor informatice, a instalaţiilor de tot felul. Este şi motivul pentru care instituţiile trebuie să aibă surse de alimentare de rezervă.
Cauzele unor situaţii de acest fel sunt diverse – defecţiuni ale centralelor electrice, ale segmentelor de transport (liniile electrice), ale sistemului de distribuţie, supraîncărcarea rețelei de energie electrică etc.
În general, sistemele electrice sunt proiectate astfel încât producţia de energie şi cererea să fie la valori aproximativ egale, în fiecare secundă, pentru a se evita supraîncărcarea componentelor de rețea. Pe de altă parte, se poate constata, spun specialiştii, că, deşi sistemele energetice moderne sunt dotate cu relee de protecţie şi de siguranţă, există tendinţa de exploatare şi erodare la maximum a reţelelor electrice, îmbunatăţirile făcându-se abia după ce apar avarii majore.
Avarii majore în sistemele de energie electrică din lume
De-a lungul timpului, în lume, au avut loc mai multe episoade de blackout, care au afectat de la câteva sute de mii de persoane, până la milioane, iar ce este mai îngrijorător este ca acestea au devenit, în anii 2000, tot mai frecvente. Una dintre cele mai mari pene de curent electric din istoria modernă a avut loc, de exemplu, în India, în iulie 2012, când peste 670 milioane de oameni au avut de suferit (adică, aproximativ, jumătate din populaţia ţării).
În seara de 30 iulie 2012, autorităţile indiene au anunţat că nu se cunosc cauzele respectivului blackout, dar că cererea de energie electrică a fost “dincolo de normal”. Reţelele feroviare, aeroportuare, indicatoarele de transport, serviciile de tratare a apei au fost închise, cu excepţia Aeroportului Internațional Indira Gandhi, din New Delhi, şi a câtorva spitale mari care au rămas în funcțiune datorită unui generator de rezervă.
A doua zi, o a doua pană de curent uriaşă s-a produs lângă Taj Mahal, provocând o cascadă de întreruperi pe rețelele din nord, est și nord-est ale Indiei. Ancheta finală a pus în evidenţă faptul că mai multe evenimente au condus la acest blackout – supraîncărcarea unor reţele, disfuncţionalităţi în activitatea dispeceratului naţional, defectarea unor sisteme de protecţie etc.
1989 – un vânt solar şi un blackout major în Canada
În 1989, în Canada, un vânt solar (un flux de particule încărcate electric emise de atmosfera superioară a Soarelui) foarte puternic a perturbat brusc câmpul magnetic al Pământului. În ciuda eforturilor specialiştilor, oraşul Quebec a rămas fără energie electrică mai bine de nouă ore, peste 6 milioane de utilizatori fiind afectaţi. Costurile pentru reparaţii au fost estimate la circa 13,2 milioane USD.
2003 – blackout in Africa de Nord, Europa, America de Nord
În 2003, o defecţiune a unei centrale electrice din Alger a lăsat în întuneric nordul ţării. La intervale de numai câteva zile, de-a lungul lunilor august şi septembrie, au urmat alte avarii în Helsinki, Londra, Suedia, Danemarca, sudul Elveţiei, Italia, America de Nord – în total, milioane de utilizatori afectaţi.
2004 – 2005 – Luxemburg şi Elveţia
O pană de curent uriaşă a avut loc şi în Luxemburg, în 2004, activitatea băncilor, dar şi a altor instituţii fiind grav afectată. Luxemburg produce doar 40% din necesarul de energie electrică al ţării, restul fiind furnizat de Belgia şi Germania. Cauza întreruperii curentului electric ore în şir a fost linia de alimentare dinspre Germania.
În noaptea de 22 iunie 2005, întreaga rețea feroviară elvețiană a fost blocată, peste 100 000 de oameni au rămas in aşteptare în circa 1 500 de trenuri, din pricina unui scurtcircuit, care a declanşat o reacţie în lanţ.
După 2010, multe alte pene gigantice de curent au avut loc în SUA, Japonia, Tunisia, Senegal, Argentina, Paraguay, Uruguay şi cea mai recentă în Spania, în Insula Tenerife, în 2019, când peste un milion de oameni au avut de suferit.
Avertismentul de blackout dat de Austria
Austria, mai exact Ministerul Apărării din această ţară, avertizând recent asupra riscului de blackout în toate ţările europene, în viitorul apropiat, într-un comunicat de presă au invitat populaţia să conştientizeze ce ar însemna o săptămână de beznă în Europa – fără sisteme de încălzire şi răcire, fără serviciile bancare, fără mijloace de transport în comun, fără telefoane mobile, fără Internet, cu mari probleme în furnizarea apei potabile şi a alimentelor etc.
În ultimele 18 luni, armata austriacă a efectuat mai multe manevre în care au fost testate răspunsul la această situație și modul de îmbunătățire a coordonării cu poliția și alte organizații.
Ministrul de Interne austriac sublinia şi el că “poliția va putea rezista timp de 72 de ore și va putea garanta operațiuni de urgență încă patru zile, pregătind deja, împreună cu armata, circa o sută de cazărmi, ca un fel de “insule de siguranţă”, în privinţa energiei, carburantului, apei potabile şi hranei. Până cel târziu în 2025, astfel de “insule” vor fi amenajate în toate regiunile ţării.
Blackout – „Ce să faci când totul se oprește?”
Luna trecută, în octombrie 2021, Austria a lansat o campanie de informare, cu publicitate în mass-media și difuzarea a peste 6.000 de afișe distribuite în toată țara cu titlul: „Ce să faci când totul se oprește?”, adică pentru situaţia unui blackout, când calculatoarele, bancomatele, telefoanele, internetul și multe alte servicii ar înceta să mai funcționeze, ceea ce ne poate face să ne gândim şi la fragilitatea unei vieți cotidiene din ce în ce mai digitalizate.
Pe pagina de Internet a Ministerului Federal al Apărării din Austria, au fost publicate o serie de sfaturi, astfel încât populaţia să fie pregătită pentru asemenea situaţii de blackout – să aibă în casă rezerve de apă potabilă (2 litri de persoană pe zi, pentru 3-5 zile), de alimente, de medicamente (pentru cel puţin două săptămâni), bani în numerar, trusă de prim ajutor.
Trebuie să existe, de asemenea, în fiecare locuinţă, lanterne, radio cu baterii, lumânări, stingătoare, articole de toaletă, saci de gunoi, saci de dormit, haine groase, iar rezervorul de la maşină să fie măcar pe jumătate plin. Întotdeauna, cu membrii familiei, trebuie stabilit un loc de întâlnire in situaţii de urgenţă, pentru când telefoanele nu mai funcţionează.
