Pseudacris crucifer este numele unei broaste micute care nu depaseste lungimea corpului de 3,7 cm si care face parte din grupul broastelor cantatoare. Arealul sau este alcatuit din zonele impadurite cu balti permanente, iazuri si mlastini din sud-estul Canadei si estul Statelor Unite ale Americii.

Adaptată perfect la habitatul mlăștinos, broasca Pseudacris crucifer joacă un rol esențial în ecosistemele locale.

Descriere fizică și adaptări unice ale broaștei Pseudacris crucifer

La varsta adulta poate avea lungimea corpului de 2-3,5 cm, in cazuri exceptionale si de 3,7 cm. Corpul sau este mic si ingust, acoperit de piele in culori de nuante gri-verzui, maslinii sau maronii pe partea dorsala si mai deschise pe partea ventrala. Pe spate apar numeroase pete de culori inchise care alcatuiesc un desen in forma de X sau cruce (in functie de fiecare exemplar in parte), iar in zona dintre ochi si varful botului sunt doua dungi negre care formeaza un triunghi.

Capul este mic se termina cu botul ascutit, deasupra lui apar cele doua deschideri nazale foarte mici. Deasupra capului sunt pozitionati ochii mari, bulbucati, ovali sau rotunzi, cu irisul de culoare maronie-aurie. Membrele posterioare sunt mult mai lungi si mai puternice decat cele anterioare, au degete subtiri, bine distantate intre ele, prevazute cu membrane interdigitale reduse si discuri adezive care adera destul de bine la suprafetele oblice si netede.

Habitatul și distribuția geografică

Modul de deplasare este lent prin mers pe sol dar si prin salturi mari in special atunci cand vrea sa scape de pradatori.

Broasca Pseudacris crucifer traieste intr-un habitat predominant terestru, format mereu din locuri umede si mlastinoase si multa vegetatie. Fiind o specie diurna isi vaneaza prada in timpul zilei, in rest sta ascunsa pe sub radacinile copacilor, bustenii culcati la pamant, pietre sau stratul de resturi vegetale de pe sol.

Broasca Pseudacris crucifer
Broasca Pseudacris crucifer

Dieta și modul de hrănire

Mananca prada vie si mai putin starvuri, aceasta este prinsa cu ajutorul limbii lungi si lipicioase printr-un salt brusc inainte, cu gura larg deschisa. Cand prada este inchisa, pleoapele se inchid si astfel apasa globii oculari in jos, iar presiunea in gura este sporita.

Pseudacris crucifer se hrănește cu insecte mici, larve, păianjeni și alte nevertebrate, având un rol important în controlul populațiilor de dăunători.

În medie, o singură broască poate consuma până la 50 de insecte pe zi, contribuind semnificativ la menținerea echilibrului ecologic. O trăsătură remarcabilă este abilitatea sa de a detecta vibrațiile solului, ceea ce îi permite să localizeze prada chiar și în condiții de lumină redusă.

Reproducerea și dezvoltarea mormolocilor

La acesta specie sezonul de reproducere este in lunile de primavara, cand se aud mai mult ca in restul anului sunetele stridente prin care masculii isi cheama femelele. Cantecele lor foarte variate dau posibilitatea femelelor sa-si alega perechea.

După depunerea ouălor, mormolocii eclozează în aproximativ 3-4 zile, în funcție de temperatura apei. Aceștia parcurg un ciclu de metamorfoză de aproximativ 6-12 săptămâni, în funcție de condițiile mediului. Interesant este că mormolocii au o rată de supraviețuire mai mare în habitatele bogate în vegetație acvatică, care le oferă protecție împotriva prădătorilor.

Masculul se umfla cu aer astfel incat acesta ajunge pe un traseu ce face legatura dintre sacii vocali si plamani, iar in momentul in care trece si peste coardele vocale aflate in laringe produce sunetul. La putin timp dupa imperechere femela depune ouale in aporpierea apelor, iar dupa eclozarea lor la cateva zile apar mormolocii care isi continua dezvoltarea in apele statatoare.

Broasca Pseudacris crucifer face parte din ordinul Anura, familia Hylidae si este o specie foarte comuna in estul Americii de Nord, nu este pe cale de disparitie.

Exista doua subspecii ale genului Pseudacris si anume: Pseudacris crucifer crucifer si Pseudacris crucifer bartramiana. Aceasta specie a fost descoperita si descrisa stiintific in anul 1839 de marele explorator german P.A.P.Maximilian zu Wied-Neuwied in urma unei expeditii facute in America de Nord.

Rolul ecologic al broaștei Pseudacris crucifer

Pseudacris crucifer are o contribuție ecologică majoră în ecosistemele umede ale Americii de Nord. Aceasta reglează populațiile de insecte, ajutând la prevenirea suprapopulării speciilor dăunătoare agriculturii și pădurilor.

Mai mult, prin consumul de larve și ouă ale altor insecte, joacă un rol crucial în reducerea bolilor transmise de acestea. În plus, mormolocii reprezintă o sursă vitală de hrană pentru păsările de apă și alte animale acvatice, susținând echilibrul lanțului trofic.

Conservarea broaștei Pseudacris crucifer

Deși este o specie comună, habitatul său natural este amenințat de extinderea urbanizării și de poluarea apei. Defrișările și transformarea zonelor mlăștinoase în terenuri agricole reduc semnificativ locurile potrivite pentru reproducere. În plus, schimbările climatice pot afecta sezonul de reproducere, deoarece temperaturile mai scăzute întârzie activitatea masculilor.

Eforturile de conservare includ protejarea habitatului său natural, reducerea poluării apelor și educarea publicului despre importanța acestor mici amfibieni în ecosistemele locale.

Video – Broasca Pseudacris crucifer:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.