Broasca-suieratoare cu cinci degete este unul dintre cei mai mari amfibieni. Traieste in regiunile cu paduri tropicale din America Centrala si nordul Americii de Sud, in Bazinul Amazonului, Bolivia, Brazilia, Columbia, Guyana, Peru si Ecuador. Se aseamana cu broasca-taur din America de Nord, ca si aceasta are corpul foarte mare si robust, cu lungimea de 8-22 cm si obiceiul de a duce un stil de viata predominant terestru.
Descrierea fizică a broaștei-șuierătoare cu cinci degete
Corpul sau este acoperit cu piele neteda si groasa, de culoare galbena si maronie-deschisa, cu diferite pete intunecate in diferite zone ale partii dorsale si dungi la nivelul membrelor. Capul este alungit, botul rotunjit la varf, gura cu deschidere larga, ochii mari si foarte bulbucati cu irisul de culoare inchisa, timpanele externe din spatele acestora sunt foarte mari, bine evidentiate.
Membrele posterioare sunt mai mari si mai puternice decat cele anterioare, au cate cinci degete lungi prevazute cu discuri adezive foarte bine dezvoltate, care ii ofera posibilitatea de a se prinde cu putere de suprafetele oblice sau verticale.
Hrana și obiceiurile nocturne
Aceste broaste suieratoare sunt specii nocturne, isi cauta hrana mai ales noaptea, vaneaza diferite mici nevretebrate si insecte, mici animale iar ziua stau ascunse pe sub busteni, in gropi sapate in pamant sau pe sub stratul de frunze moarte.
Numele lor vine de la faptul ca au cate cinci degete la picioare, dar si de la obiceiul de a tipa extraordinar de tare in momentul in care sunt atacate sau prinse, astfel incat sa sperie dusmanul si sa scape din stransoare. Oamenii prind aceste broaste pentru carnea gustoasa de pe membrele lor posterioare.
Reproducerea și perioada de împerechere
In perioada de reproducere care coincide cu sezonul ploios, masculii canta cu putere umflandu-si sacii lor vocali, intotdeauna in apropierea apelor pentru a atrage femelele. Masculii sunt agresivi, se lupta intre ei, se ataca cu armele reprezentate de tepii ascutiti de pe membrele lor anterioare.
Dupa imperechere masculul construieste un cuib de spuma in apropierea apei din mucusul de pe membrele sale posterioare, iar femela depune ouale pe suprafata acestuia si le lasa la incubare. Dupa o perioada scurta de timp ouale eclozeaza si apar mormolocii care ajung imediat in apa, unde isi continua dezvoltarea.
Broasca-suieratoare cu cinci degete face parte din ordinul Anura, familia Leptodtylidae si nu este o specie pe cale de disparitie. Are denumirea stiintifica de Leptodactylus pentadactylus si a fost descrisa pentru prima oara in anul 1768 de catre naturalistul italian Josephus N. Laurenti.
Rolul broaștei-șuierătoare cu cinci degete în ecosistem
Broasca-șuierătoare joacă un rol important în ecosistemele pădurilor tropicale. Fiind o specie carnivoră, contribuie la controlul populațiilor de insecte și alte nevertebrate, prevenind proliferarea acestora.
De asemenea, prin activitatea sa, asigură hrana pentru prădătorii mai mari, cum ar fi șerpii sau păsările răpitoare. Echilibrul ecologic depinde în mare parte de prezența unor astfel de specii în habitatul natural.
Amenințări și eforturi de conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, broasca-șuierătoare cu cinci degete se confruntă cu amenințări precum pierderea habitatului din cauza defrișărilor și poluarea apelor. În anumite regiuni, colectarea pentru consum uman sau comerț reduce populațiile locale. Inițiativele de conservare, inclusiv crearea de rezervații naturale și programe educaționale, joacă un rol crucial în protejarea acestor amfibieni unici.
Video – Broasca-suieratoare cu cinci degete (Leptodactylus pentadactylus):