Lemnul este elementul cel mai reprezentativ pentru arhitectura tradițională maramureșană. S-a impus de mult ca brand local, recunoscut în întreaga lume, impresionând prin compoziție, versatilitate și capacitatea de adaptare la diferitele nevoi ale locuitorilor din zonă. Porțile de lemn sculptate care-i întâmpină cu căldură și un sentiment de “acasă” pe cei care le trec pragul oamenilor locului sunt componente originale, încărcate de semnificații culturale. Casele tradiționale maramureșene, care au la baza construcției lemnul, vorbesc despre simplitatea spectaculoasă a unei arhitecturi specifice locului. Bisericile de lemn din Maramureș, cu vârfurile semeț îndreptate spre cer, și-au câștigat de mult un loc bine-meritat în topul aprecierilor culturale sau turistice. Lemnul e prezent în Maramureș în toate elementele, laice și religioase, ale vieții de zi cu zi, de la bisericile de lemn, până la uneltele necesare traiului, cum sunt blidele – vasele sau lingurile de lemn.

Manastirea Barsana (8)

Manastirea Barsana (3)

Arta de a construi în lemn a meșterilor din Maramureș dovedește credința nestrămutată a oamenilor în acest element al naturii și s-a dezvoltat din nevoia locuitorilor de-a încrusta, în timp, semne ale tradițiilor și credințelor străvechi, folosind motive cu semnificație mitologică care vorbesc, de cele mai multe ori, despre culte antecreștine. Funia răsucită prezentă pe porțile maramureșene reprezintă infinitul și legătura dintre cer și pământ. Rozetele solare sau discul solar, prezent pe toate porțile, pe lăzile de zestre și în aproape toate elementele arhitecturale, vorbesc despre un cult al soarelui, semn al aprecierii vieții. Pomul vieții, arborele tinereții fără bătrânețe, e și el un element care se regăsește în arhitectura locală, alături de figurile antropomorfe cu rol de protejare față de forțele răului.

Bisericile de lemn din Maramureș sunt monumente istorice valoroase. Dintre cele aproximativ 85 de biserici de lemn răspândite în județ, opt sunt incluse în patrimoniul cultural Unesco, în funcție de vechime, stil arhitectural, tehnici de pictură, construcție sau stare de conservare. Elementele de arhitectură răsăriteană se îmbină armonios, în construția bisericilor de lemn, cu elementele gotice, dând naștere unor creații colective de mare măiestrie.

Manastirea Barsana (1)

Manastirea Barsana (12)

Manastirea Barsana (14)

Mănăstirea Bârsana din Maramureș e locul unde natura, priceperea meșterilor și credințele religioase se întâlnesc, formând un ansamblu arhitectural și religios impresionant. Prima atestare a unei biserici de lemn la Bârsana datează de prin anii 1300 însă de-a lungul timpului construcțiile au fost ridicate și apoi prădate sau distruse în totalitate. Biserica din Deal, care există și acum, datează din anul 1720 și a fost construită din lemn de stejar adus de pe Dealul lui Filip, din apropierea localității Bârsana. Ulterior, în 1806, biserica a fost strămutată din locul inițial al construcției și adusă în zona numită Podurile Jbârului, mai aproape de sat, unde se află și acum, sătenii dorind s-o protejeze de invazii și distrugeri. Se încearcă acum aducerea ei în cadrul complexului monahal de la Bârsana și aceasta e una dintre cele opt biserici care fac parte din patrimoniul monumentelor Unesco.

Complexul monahal din ziua de azi e relativ nou la Bârsana. El a fost reconstruit pe locul vechiului așezământ mănăstiresc, după anul 1990, îmbinând componentele tradiționale cu accesibilitatea și atractivitatea turistică. Hramul mănăstirii se sărbătorește pe 30 iunie, când e sărbătoarea “Soborul Sfinților 12 Apostoli”. E o mănăstire ortodoxă de călugărițe.

Citește și:  În vizită la Sibiu, sub soarele verii (1)

Mănăstirea de la Bârsana e un complex monahal care găzduiește în spațiul natural. generos de care dispune, elemente tradiționale ale cultului ortodox.  Biserica nouă a Mănăstirii de la Bârsana este centrul spiritual și compozițional al ansamblului monahal, construită din lemn de stejar și piatră de râu și se numără printre cele mai înalte construcții de lemn din Europa. Altarul de vară servește pentru oficierea slujbelor religioase în zilele frumoase când, în incinta mănăstirii, se adună sute de credincioși și turiști care asistă la liturghii în zilele de duminică sau de sărbătoare. Aghiasmatarul este locul în care se ține aghiasma, are patru intrări și în mijloc, o fântână și se găsește chiar în centrul complexului monahal. Stăreția și Casa maicilor sunt clădiri din lemn, frumos ornamentate, în stil tradițional, destinate traiului maicilor și conducerii mănăstirești. Casa artistului este o clădire aparte în complexul monahal, servind pentru găzduirea diferiților oameni cu înclinații artistice care ajung la mănăstire. Casa duhovnicului este destinată duhovnicului mănăstirii, are trei încăperi și se află într-o margine a complexului. Pelerinii sosiți la Bârsana sunt găzduiți în dormitoarele din arhondaric, construcție ridicată special cu acest scop. Praznicarul cu trapeză este clădirea care adăpostește biblioteca mănăstirii, bucătăria și cămara complexului, precum și sala în care se servește masa, în zilele de hram și sărbătoare. Turnul – clopotniță este locul sub care se trece pentru intrarea în incinta mănăstirii, e o arcadă cu o inscripție biblică care spune că “aceasta nu este alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta este poarta cerului“.

Manastirea Barsana (6)

Manastirea Barsana (11)

Situată la o distanță de 22 kilometri față de Sighetu Marmației, la capătul localității cu același nume, la Mănăstirea Bârsana se poate ajunge ușor de pe Valea Izei, pe drumul județean 186. Dinspre Baia Mare, traseul către mănăstire trece prin localitatea Cavnic, pe ruta Budești, Călinești, Bârsana. Mănăstirea dispune, în partea exterioară a complexului, de o parcare generoasă pentru autoturisme și autocare, de un restaurant rustic unde se poate servi masa și un magazin cu obiecte bisericești și mici suvenire turistice.

Dincolo de aspectul religios, de faptul că oamenii caută împăcarea sufletească și sprijinul religios de care au nevoie în cadrul mănăstirii, acest loc este o oază de liniște și de frumusețe a naturii și a priceperii meșterilor și-n același timp, un obiectiv turistic care atrage mii de turiști din întreaga lume. Oamenii vin aici să se bucure de apropierea de divinitate, de apropierea de natură (locul unde este amplasată mănăstirea oferă priveliști fermecătoare asupra dealurilor și văilor din jur), dar și pentru a admira frumusețea culturală și arhitecturală pe care mâna omului a creat-o pe o coamă de deal.

Alături de celelalte locuri frumoase, despre unele dintre ele v-am povestit deja în articolele anterioare ale acestei serii (pe care le regăsiți și în linkurile de mai jos), o vizită la Mănăstirea Bârsana e binevenită atunci când sunteți Călători prin Maramureș.

Călător în Maramureș (I) – Maramureș, plai cu oameni faini
Călător în Maramureș (II) – Sighetu’ Marmației
Călător în Maramureș (III) – Lacul Albastru
Călător în Maramureș (IV) – Cimitirul Vesel, Săpânța

Manastirea Barsana (2)

Manastirea Barsana (7)

Manastirea Barsana (9)

Manastirea Barsana (13)

Manastirea Barsana (15)

Manastirea Barsana (16)

Manastirea Barsana (10)

Manastirea Barsana (5)(credit foto – Diana Cherecheș)

 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.