Familia Ixodidae face parte din ordinul Acari si cuprinde 650 de specii de capuse tari care nu fac altceva decat sa paraziteze pe corpul pasarilor, mamiferelor si al unor reptile ce traiesc in diferite regiuni geografice ale lumii.
Ce sunt căpușele tari și unde trăiesc?
Cu o capacitate uimitoare de reproducere și adaptabilitate, aceste căpușe reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea umană și animală.
Ele se numesc capuse tari datorita placii destul de rezistenta care acopera aproape intregul corp al masculului. La femela si larve doar jumatate din corp este protejat de o astfel de carapace tare. La aceste capuse abdomenul este moale si este foarte flexibil oferind posibilitatea de inmagazinare a unei cantitati mari de sange.
Structura și caracteristicile căpușelor tari
Aparatul bucal este pozitionat in partea anterioara, el poate fi observat cu usurinta deoarece apare in afara corpului, chiar in fata capului. Majoritatea speciilor de capuse tari au dimensiuni mici, ele masoara 0,2-1 cm, in cazuri speciale pot ajunge si la 3 cm daca se hranesc suficient.
La capusele tari apar mai multe stadii de dezvoltare – oua, larve, nimfe si adulti. Larvele au cate 6 picioare, iar nimfele cate 8. Adultii au corpul in nuante de culori galbene, maronii, rosiatice, maro-inchis.
Hrana acestor capuse consta din sangele pasarilor, mamiferelor si reptilelor, pe corpul carora traiesc ca paraziti. Comparativ cu alte specii de capuse care apartin altor familii ale ordinului Acari (ca de ex. capuse-paianjen, capuse de catifea) la acestea modul de fixare de pielea gazdei este considerat cel mai puternic.
Capusa are capacitatea de a patrunde sub stratul de pielein profunzime si de a se fixa cu ajutorul unor ,,dinti” situati sub aparatul bucal. Orice incercare de a trage capusa nu face decat sa rupa corpul acesteia de capul ei care ramane in continuare fixat in stratul subcutanat.
Boli transmise de căpușele tari
La capusele tari procesul de dezvoltare este foarte rapid. Ele cresc repede, iar femelele sunt foarte fertile, depun un numar mare de oua. Cel mai rau este ca ele sunt purtatoare de boli virale periculoase (encefalita, boala Lyme) care afecteaza atat animalele cat si omul. Pentru distrugerea capuselor sunt necesare pesticide speciale destul de puternice. Capusele se scot cu ajutorul unei pensete, cu mare atentie pentru a desprinde capul lor din stratul de piele, apoi pot fi omorate daca se pun in apa clocotita.
Amblyomma Americanum
In regiunile impadurite din America apare specia Amblyomma Americanum ce are patru perechi de picioare si o pata alba pe spate. Este purtatoare de multe boli periculoase iar muscatura ei dupa 3-6 ore poate provoaca urticarie si o reactie alergica puternica la oamenii care consuma carne.
Conform specialistilor intepatura acestei capuse provoaca alergie la carne. Secretul probabil consta in saliva capusei, dupa muscatura oamenii dezvolta alergii in special la carnea de vita, vitel, porc si miel.
Persulcatus Ixodes
Specia Persulcatus Ixodes paraziteaza mai ales pe caini, apare in regiunile din Europa si Orientul Apropiat si poate fi purtatoare de encefalita si ciuma. Deseori aceste capuse ataca oamenii sau mamiferele mai mari – cerbi, caprioare, vite – deoarece prefera sa misune prin iarba si tufisuri. Pot parazita si pe reptile, pasari, rozatoare, iepuri, veverite si alte mamifere mici.
Impactul schimbărilor climatice asupra răspândirii căpușelor tari
Schimbările climatice au permis extinderea habitatelor căpușelor tari în zone în care acestea nu existau anterior. Creșterea temperaturilor și umidității a favorizat proliferarea acestor paraziți în regiunile nordice și montane, unde riscurile pentru sănătatea umană și animală au crescut. De exemplu, căpușa Ixodes scapularis, cunoscută ca vector al bolii Lyme, și-a extins aria de răspândire în Canada și nordul Europei.
Cum funcționează procesul de atașare și hrănire al căpușelor?
Căpușele tari utilizează un aparat bucal specializat, numit hipostom, pentru a se fixa pe gazda lor.
Odată atașate, eliberează o substanță anticoagulantă pentru a facilita hrănirea cu sânge. Procesul poate dura de la câteva ore până la câteva zile. În timpul hrănirii, căpușa poate transmite agenți patogeni, precum bacterii și viruși, direct în sângele gazdei.
Video – Ixodes scapularis traieste in iarba si pe albusti.
