Casa memorială „Zaharia Stancu” se află în comuna Salcia, judeţul Teleorman, locul natal al scriitorului. Muzeul a fost amenajat în casa în care a locuit sora sa, Lisaveta, clădirea adăpostind şi biblioteca din comună.
Zaharia Stancu este cunoscut pentru romanul „Desculţ”, care continuă să fie cel mai tradus roman românesc de la începutul literaturii noastre. Zaharia Stancu a fost nu numai scriitor, ci şi jurnalist şi director de teatru, fiind unii dintre puţinii scriitori apreciaţi de partidul comunist.
A urmat cursurile Universităţii din Bucureşti, devenind jurnalist după ce le-a terminat. A pus bazele revistei „Azi” şi ziarului „Lumea românească”, însă ambele au fost interzise de fascişti, care l-au şi închis pentru publicarea unor articole care nu se conformau ideologiei.
Pentru că i s-a interzis să mai publice, Zaharia Stancu a trebuit să se reprofileze. Astfel, în anul 1946, a fost ales ca director al Teatrului Naţional din Bucureşti, având această responsabilitate timp de 20 de ani. De asemenea, a fost preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi membru al Academiei Romane. Deşi a publicat câteva cărţi, romanul „Desculţ” este cel care l-a făcut cu adevărat cunoscut.
Până în anul 1988, romanul a fost tradus în 24 de limbi (inclusiv japoneză), iar scriitorul a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale, precum premiul Gotfried von Herder din partea guvernului Austriei. Văzând cât succes are cartea sa, autorul a spus că romanul „a parcurs globul cu sandale de aur”, expresie care a rămas întipărită în literatura românească.
Casa memorială „Zaharia Stancu” a fost deschisă în anul 1994 şi recreează casa în care acesta a locuit în Bucureşti. Muzeul se află chiar în centrul comunei şi, deşi este unul de mic dimensiuni, îi face cinste acestui scriitor.
Muzeul propriu-zis are doar două camere, însă acestea sunt pline de obiecte care au legătură cu viaţa şi activitatea pe care Zaharia Stancu a întreprins-o. Pot fi văzute o caricatură a scriitorului (semnată de I. Ross), dar şi multe fotografii înrămate, care îl înfăţişează pe scriitor în diverse ipostaze: împreună cu nepotul său, stând de vorbă cu femeile din satul natal, împreună cu soţia sa şi altele.
A doua cameră a Casei memoriale „Zaharia Stancu” este replică fidelă a biroului acestuia de la Bucureşti. Printre obiectele personale care pot fi admirate, se numără suportul de călimară din bronz, medalii, premiul Gotfried von Herder, copii după manuscrise, cuţitul cu care îşi ascuţea creioanele, fotografii şi altele. Obiectele au fost donate muzeului chiar de soţia acestuia, care a vrut ca amintirea scriitorului să rămână veşnic vie.
Casa memorială „Zaharia Stancu” poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 8 – 16.
Interioarele casei sunt păstrate într-un stil care reflectă perioada în care Zaharia Stancu a scris unele dintre cele mai importante opere ale sale, oferind o atmosferă autentică și inspirațională pentru vizitatori.
Fiecare cameră a casei dezvăluie o parte din istoria și personalitatea scriitorului, cu fotografii de familie, scrisori personale și obiecte de uz cotidian care ilustrează conexiunea profundă a scriitorului cu rădăcinile sale.
