Castrul roman Germisara (sau castrul roman de la Cigmau) se află în sudul satului Cigmău, judeţul Hunedoara. Numit şi „Cetatea Urieșilor/ Uriaşilor”, castrul a fost ridicat pe malul drept al râului Mureş, într-o poziţie strategică.

Castrul roman Germisara1

Săpăturile arheologice de la castrul roman Germisara au început abia în anul 2000, lipsa săpăturilor sistematice nelăsându-i pe specialişti să stabilească cu exactitate locul de amplasare al sitului.

Situl arheologic se află la o distanţă de opt kilometri de Therame Dodonae, adică de termele romane Germisara. Până la căderea regimului comunist, în zona sitului au fost realizate lucrări agricole, ele afectând puternic zidurile castrului. Mai mult, localnicii au contribuit şi ei la distrugerea lui, furând piatră şi folosind-o ca material de construcţii.

Specialiştii consideră castrul roman Germisara unul foarte important, pentru că poziţia sa strategică îi permitea să apere drumul ce unea Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum şi Micia. De asemenea, castrul apăra şi intensele exploatări de aur realizate în Munţii Apuseni, cu precădere în Roşia Montană şi Zlatna. Cât timp a fost folosit, castrul a găzduit subunităţile Legiunii a XIII-a Gemina şi o unitate militară romană, Numerus Singulariorum Britannicianorum.

Castrul roman Germisara11

Până acum, săpăturile arheologice au scos la iveală câteva obiecte importante pentru istoria castrului roman Germisara. Cele mai multe dintre ele sunt monede, emise în diverse perioade: un denar republican din vremea lui Marcus Antonius (32 – 31 I.Hr.), un dupondiu emis pe vremea împăratului Nerva (97 d.Hr.), un sesterţ din timpul lui Traian (103 – 11 d.Hr) şi un alt dupondiu, de data aceasta din timpul lui Otacila Severa (244 – 248 d.Hr.).

Monedele sunt din argint sau bronz, iar cu ajutorul lor, specialiştii au putut să afirme că Germisara a funcţionat în perioada 100 – 250 d.Hr.

Forma castrului roman Germisara se deosebeşte de cea a altor castre – în timp ce ele sunt rectangulare, acesta are o formă neregulată, adaptată terenului accidentat pe care a fost construit. S-a stabilit că suprafaţa sa a fost de 2,4 hectare, iar în interiorul ei locuiau, de regulă, în jur de 400-500 de soldaţi. Castrul avea două drumuri principale, din nisip şi pietriş – unul dintre ele făcea legătura cu cariera de andazit şi cu termele din localitatea de astăzi Goagiu Bai.

castrul-roman-germisara.jpg

Castrul roman Germisara a fost declarat monument istoric naţional şi se poate vizita oricând, nefiind percepută o taxă de intrare. Cei norocoşi pot beneficia de serviciile unui ghid, însă acesta nu este tot timpul prin preajmă. Satul Cigmau, de care aparţine castrul, se află la doar doi kilometri de oraşul Geoagiu, pe DN 107 A.

Castrul prezintă tipicele caracteristici ale fortificațiilor romane, cu ziduri solide și turnuri de apărare, adaptate peisajului local. Detaliile arhitecturale și tehnicile de construcție relevă avansul tehnic roman și adaptabilitatea lor la condițiile locale.

Săpăturile au scos la iveală diverse artefacte care ilustrează viața cotidiană și militară în castru, incluzând arme, unelte și obiecte personale ale soldaților. Aceste descoperiri sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care era organizată și funcționa o garnizoană romană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.