Catedrala din Burgos, Spania, este unul din cele mai frumoase monumente ale stilului arhitectural gotic, si merita pe deplin titlul de Patrimoniu Mondial, titlu pe care l-a obtinut in anul 1984. Insa inainte de a fi monument, aceasta cladire este un templu viu, dedicat adoratiei si rugaciunii, care de-a lungul istoriei a gazduit curentele artistice ale fiecarei epoci. Constructia catedralei din Burgos a inceput in secolul al 13-lea, in acelasi timp cu marile catedrale din Ile-de-France, si s-a incheiat intre secolele 15 si 16. Intreaga istorie a artei gotice este reprezentata de arhitectura catedralei si de colectia unica de opera de arta, printre care picturi, strana corului, decoratiunile altarului, morminte si vitralii.
Catedrala din Burgos, Spania, un exemplu remarcabil de catedrala gotica, cu ale sale: biserica, manastire si anexe, a exercitat de-a lungul timpului destul de multa influenta asupra evolutiei arhitecturii si a artelor plastice. Aceasta catedrala reprezinta o marturie a geniului creator al multor arhitecti, mestesugari si sculptori. Este suficient sa amintim rolul sau in raspandirea artei gotice franceze in toata Spania in secolul al 13-lea, precum si importanta sa internationala intre secolele 15 si 16, cand artistii din Burgundia, Tara Rinului si Flandra i-au instruit pe arhitectii si sculptorii spanioli.
Fatada vestica a catedralei este flancata de turnuri, care in varf au turle octogonale. Fatada are 3 intrari incadrate cu arcade ogivale, cu o galerie si o fereastra. La ultimul etaj se afla 2 ferestre cu arcade duble, statui pe piedestaluri, si o balustrada inscriptionata cu “Tu esti frumoasa si gratioasa”, in centrul careia se afla o statuie a Fecioarei Maria. In turnuri se afla mai multe balustrade si balcoane, iar turlele principale au 88 de metri inaltime. Planul spatiului in forma de cruce, cu naosul lung de 106 metri si culoarele late, este aproape ascuns vederii de cele 15 capele adaugate in toate unghiurile. In portalul din nordul sectiunii transversale se afla statui ale celor 12 Apostoli, iar in portalul de sud se pot vedea reprezentari ale evanghelistilor la birourile lor de scris.
Constructia catedralei a inceput in anul 1221 si s-a incheiat in 1567. Lucrarile au fost incepute la initiativa Episcopului Mauricio, in timpul domniei regelui Ferdinand cel Sfant, iar prima faza a proiectului s-a incheiat in anul 1293. Planul catedralei se bazeaza pe o cruce latina cu proportii armonioase. Catedrala din Burgos, Spania, are 3 etaje, iar boltile si linia ferestrelor sunt strans legate de modelele contemporane ale catedralelor din nordul Frantei.
Portalurile sectiunii transversale, reprezentate de Poarta Sarmental spre sud si Poarta Coroneria spre nord, pot de asemenea fi comparate cu grandioasele ansambluri sculptate ale domeniului regal francez, in timp ce mormantul de arama al Episcopului Mauricio seamana cu lucrarile realizate de maestrul aurar Limoges. Realizata dupa constructia catedralei, manastirea cu doua etaje, ale carei constructii au fost finalizate in 1280, inca se inscrie in cadrul stilului gotic francez.
Dupa o pauza de aproximativ 200 de ani, lucrarile de constructie la Catedrala din Burgos, Spania, au fost reluate la mijlocul secolului al 15-lea si au continuat timp de peste 100 de ani. In aceasta perioada catedrala a fost decorata cu ornamente de o splendoare neegalata, care au asigurat renumele mondial al acestui edificiu. Echipa de artisti care a lucrat la crearea acestor ornamente era compusa din personalitati internationale, printre cei mai faimosi aflandu-se: Juan de Colonia si fiul sau, Simon (responsabili pentru turnurile si spiralele fatadei, capela Comisarului si capela Sfintei Ana) si Felipe de Borgona impreuna cu colaboratorii sai (responsabili pentru strana corului, cupola si turnul felinar de deasupra sectiunii transversale).
In 1567, cand arhitectii Juan de Vallejo si Juan de Castaneda au terminat constructia cupolei cu boltile sale instelate, Catedrala din Burgos, Spania, putea sa se laude cu faptul ca incorpora una din cele mai minunate colectii de capodopere din aceasta ultima faza a stilului gotic. Printre aceste capodopere erau: Poarta Pellejeria realizata in 1516 de Francesco de Colonia, grilajele ornamentale si strana corului, grilajul capelei Prezentarii realizata in 1519, altarul lui Gil de Siloe din capela Comisarului, altarul lui Gil de Siloe si al lui Diego de la Cruz din capela Sfintei Ana, scara lui Diego de Siloe in partea de nord a sectiunii transversale, mormantul Episcopului Alonso de Cartagena, al Episcopului Acuna, al staretului Juan Ortega de Velasco, al comisarului Pedro Hernandez de Velasco si al sotiei sale Dona Mencia de Mendoza.
Ulterior, Catedrala din Burgos, Spania, a continuat sa fie un monument favorizat de arte, aici fiind gazduite noi elemente adaugate in secolul al 18-lea, printre care: altarul renascentist al Marii Capele realizat de Rodrigo si Martin de la Haya, mormantul lui Enrique de Peralta y Cardenas din capela Sfantului Enrique, capela Sfintei Tecla si strana corului. La inceputul secolului 20, unele constructii semidetasate de catedrala au fost eliminate (de exemplu Palatul Arhiepiscopal si etajul superior al manastirii). In 1919 catedrala a devenit locul de odihna al lui Rodrigo Diaz de Vivar (supranumit El Cid) si al sotiei sale, Dona Jimena.
