Catedrala Notre-Dame din Reims, Franta, este o capodopera a artei gotice, datorita manevrabilitatii remarcabile a noilor tehnici arhitecturale din secolul al 13-lea, cat si datorita impletirii armonioase dintre arhitectura si decoratiunile sculptate. Perfectiunea arhitecturala si ansamblul sculptural al catedralei au fost de asa natura incat numeroase edificii construite mai tarziu au fost influentate de Catedrala Notre-Dame din Reims, Franta, in special in regiuni din Germania.
In fosta abatie inca se mai gaseste naosul deosebit construit in secolul al 9-lea, in care se afla ramasitele Sfantului Remi, care a trait intre anii 440 si 533. Fostul palat arhiepiscopal, cunoscut sub numele de Palatul Tau, care a jucat un rol important in ceremoniile religioase, a fost aproape in intregime reconstruit in secolul al 17-lea.
Catedrala Notre-Dame din Reims, Franta, Palatul Tau si fosta abatie a Sfantului Remi, sunt legate direct de istoria monarhiei franceze, si prin aceasta de istoria Frantei in sine. Aceste locuri au facut parte din ceremonia de incoronare, acest fapt fiind rezultatul unui echilibru perfect intre Biserica si stat, ceea ce a facut ca monarhia franceza sa fie vazuta drept un model politic demn de urmat de intreaga Europa pana in timpurile moderne.
Avand o mare importanta in zilele timpurii ale crestinismului, Catedrala Notre-Dame din Reims, Franta, a avut numerosi arhiepiscopi care erau personalitati importante in cadrul Bisericii Romane Catolice, si care au fost canonizati mai apoi. Acesta a fost cazul si celui mai faimos arhiepiscop de aici, Sfantul Remi, care l-a botezat pe Clovis si a introdus ceremonia numita Sfanta Ungere a Regilor. Aceasta ceremonie a fost pe deplin stabilita in secolul al 12-lea, iar de atunci aproape toti suveranii Frantei au fost consacrati la Catedrala Notre-Dame din Reims. Pentru Sfanta Ungere a Regilor, care avea loc in catedrala orasului, era adus vasul cu mir de la Catedrala Notre-Dame din Reims, Franta.
Cladirile monahale dateaza din secolele 12-13, insa au fost remodelate pe larg in secolul al 17-lea. Totusi au fost conservate cateva parti medievale foarte interesante. Catedrala de astazi, construita pe locul bisericii carolingiene care a fost distrusa intr-un incendiu, este una din cele mai marete catedrale franceze din secolul al 13-lea. Aceasta catedrala impreuna cu cele de la Amiens si Chartres reprezinta apogeul stilului arhitectural gotic.
La Catedrala Notre-Dame din Reims pot fi gasite toate inovatiile introduse si la Catedrala din Chartres, cu deosebirea ca cei care au construit catedrala din Reims au imbunatatit elementele structurale si au facut mai multe deschideri in pereti pentru a permite luminii sa intre prin vitralii si sa ilumineze spatiul sacru, probabil datorita faptului ca aici aveau loc incoronarile regilor. Vechiul palat arhiepiscopal era atat resedinta arhiepiscopului, cat si locul unde avea loc banchetul tinut in cinstea incoronarii regelui. Acesta a fost aproape in totalitate reconstruit de catre Robert de Cotte, la indemnul arhiepiscopului Le Tellier. Frumoasa Capela Palatina din secolul al 18-lea si sala de banchete din secolul al 15-lea au fost pastrate intacte.
In timpul Razboiului de 100 de ani, catedrala a fost asediata de englezi, intre anii 1359 si 1360. In anul 1875, Adunarea Nationala a Frantei a votat alocarea a 80 000 de lire pentru lucrarile de reparatii a fatadei si a balustradelor. Fatada este cea mai deosebita portiune a catedralei si reprezinta una din capodoperele Evului Mediu. Pe data de 20 septembrie 1914, la inceputul Primului Razboi Mondial, tirurile de artilerie ale germanilor au deteriorat si distrus parti importante din Catedrala Notre-Dame din Reims, Franta.
Schela ce se afla in jurul turnului Nordic a luat foc, iar focul s-a raspandit in toata suprastructura din lemn a cladirii. Plumbul de pe acoperis s-a topit si a curs prin gurile garguilor, distrugand la randul sau palatul archiepiscopal. Lucrarile de restaurare au inceput in anul 1919, sub conducerea lui Henri Deneux, care era arhitect-sef al Monumentelor Istorice si deasemenea locuitor din Reims. Catedrala a fost redeschisa in 1938, multumita in special sprijinului financiar primit din partea familiei Rockefeller.
Interiorul catedralei are lungimea de 138 de metri, cu latimea de 30 de metri in zona unde se afla naosul si inaltimea de 38 de metri in centru. Interiorul cuprinde un naos cu abside, sectiuni transversale cu culoare, o strana a corului cu culoare duble si o absida cu capele radiante. In catedrala se pot vedea niste vitralii foarte interesante ce dateaza din secolul 13 pana in secolul 20. Fereastra care se afla deasupra portalului principal si galeria de dedesubt sunt magnifice. In aceasta catedrala se aflau si niste tapiterii minunate, cea mai impresionanta dintre ele fiind cea care infatiseaza viata Fecioarei Maria. Astazi, aceste tapiterii pot fi vazute in fostul palat arhiepiscopal.
Nicaieri in alta parte, sculpturile nu sunt atat de predominante ca pe fatada acestei catedrale. Mai mult decat simple decoratiuni, sculpturile vazute pe Catedrala Notre-Dame din Reims reprezinta o parte integranta a compozitiei arhitecturale. Reflectand atat traditiile din Ile-de-France, cat si artele minore din regiunea Champagne, aceste sculpturi au un caracter monumental si o gratie inspirata de arta unui mester aurar. Desi figurile zambitoare ce se pot vedea pe fatada vestica sunt foarte faimoase, nici maretia sculpturii ce infatiseaza incununarea Maicii domnului sau nobletea unor figuri precum cea a Elisabetei din compozitia ce infatiseaza Vizitarea, nu ar trebui sa fie trecute cu vederea.
