Românii sunt oameni extrem de inventivi. Era și normal ca în diverse locuri ale țării să fie deschise muzee unice, sub aspectul colecțiilor extrem de vechi, diverse și inedite. Iată doar câteva dintre acestea:
Muzeul Ţărăncii Maramureșene din Maramureș
Este un muzeu unicat în mediul rural românesc, un muzeu dedicat femeii moroșence, care se dezvăluie turiștilor pasionați de frumos în toate ipostazele vieții ei, de la statutul de mică copilă până la cel de femeie bătrână, înțeleaptă. Muzeul se găsește în comuna Dragomirești din Maramureș și se află în grija unei doamne a locului, plină de viață și povești.
Muzeul s-a deschis într-o casă de moroșeni, țărănească, tradițională, construită cu circa 300 de ani în urmă. A aparținut unei moroșence lipsită de noroc în ale dragostei și care, neavând urmași, a lăsat casa în proprietatea primăriei.
Muzeul este fascinant prin prisma expozițiilor, care încep încă din curte. La exterior, se pot admira câteva sculpturi uriașe, înfățișând pe femeia din Maramureș în ipostazele cheie ale vieții: tânără copilă, mireasă, mamă gospodină, femeie în vârstă. Chiar în fața casei se află și „copacul cu oale”, un pom împodobit cu oale vechi, găsite în casă, ca semn al bunăstării.
Înăuntru, casa adăpostește toate obiectele unei gospodării maramureșene: țesături, unelte de lucru, costume tradiționale, mobilier, bijuterii populare (zgărdane), obiecte de uz casnic. Partea cea mai frumoasă: contra unei taxe, turiștii au ocazia de a proba personal o parte dintre costumele țărănești expuse.
Muzeul de Artă din Topalu
Un alt muzeu unic, tot din mediul rural, dar a cărui unicitate constă în exponatele absolut deosebite. Este vorba despre un muzeu ce găzduiește în jur de 230 de lucrări de artă realizate de cei mai mari pictori și sculptori ai României din toate timpurile. Muzeul poartă numele „Dinu și Sevasta Vintilă”, aceștia fiind părinții celui care a deschis muzeul.
Ca spațiu de găzduire a fost aleasă o casă bătrânească cu 6 încăperi, din mediul rural al județului Constanța, iar colecția de artă a fost donată de Gheorghe Vintilă, în amintirea mamei și tatălui său, de meserie învățători chiar în comuna Topalu.
Pot fi admirate opere de artă renumite, semnate de artiști precum: Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Camil Ressu, Octav Băncilă sau Theodor Pallady.
Acestea au intrat în posesia lui Gheorghe Vintilă încă din tinerețe, datorită anturajului său; el se împrietenise cu câțiva mari artiști și făcea parte dintr-un cerc de oameni de artă ce l-au încurajat să devină colecționar. De-a lungul vieții, nu a vândut niciuna dintre achizițiile sale prețioase, preferând să le lase moștenire românilor îndrăgostiți, ca și el, de arta românească.
Muzeul Ceasurilor din Timișoara
Este primul muzeu particular inaugurat în Transilvania și reprezintă punerea în practică a unui proiect aparte. A fost inaugurat în anul 2012, în cadrul unui spațiu amenajat cu mult bun gust într-un mare centru comercial, Bega Shopping Center, și este dedicat memoriei lui Petru Kindlein, un vestit ceasornicar al Timișoarei.
Absolut toate ceasurile, dar și uneltele de reparat ceasurile, micile piese de schimb și chiar obiectele personale ale ceasornicarului fac obiectul acestui muzeu, deschis de nepotul său, Emil Kindlein. Muzeul dispune de circa 1330 de exponate, vechi de până la 165 de ani, reprezentând toată munca lui Petru Kindlein și inclusiv toate obiectele colecționate de acesta în meseria sa.
Unele dintre exponate sunt de o valoare deosebită, atât prin prisma vârstei, cât și a provenienței. Se pot admira pe îndelete tot soiul de ceasuri, indiferent de mărime, vechime, mecanism: ceasuri de buzunar, pendule de perete, ceasuri pentru doamne, ceasuri cu cuc, cutii muzicale, ceasuri folosite în gospodăriile țăranilor.
Fiind un muzeu al ceasurilor, dar și al memoriei lui Petru Kindlein, turiștii pot admira în cadrul muzeului ceasurilor din Timișoara și o serie de obiecte de uz personal, rămase de la vechiul ceasornicar: echipament sportiv, piese de mobilier, aparate foto și o colecție de fotografii personale.
Muzeul „La fluturi” din Bihor
Se găsește în satul Chișcău din comuna Pietroasa și este un muzeu unicat, prin prisma amalgamului de obiecte unicat strânse în interior. Este un muzeu atipic, deschis din inițiativa unui localnic pasionat de lucruri vechi, dar valoroase.
Numele muzeului este, de fapt, numele proprietarului, Aurel Flutur, iar piesele expuse sunt colecționate de-a lungul ultimilor săi 40 de ani de viață. Ca și caracter, muzeul este unul etnografic, ce reflectă istoria mediului rural românesc, dar printre cele mai valoroase piese expuse se numără și obiecte din afara țării.
Mândria muzeului o reprezintă lucrurile unicat, și anume o locomobilă ungurească, datând de la începutul secolului al XX-lea. Printre aceste exponate, unele sunt vechi de circa 200 de ani.
Ca domenii de interes, turiștii trebuie să știe că la muzeul „La Flutur” vor putea admira țesături țărănești, obiecte casnice folosite în gospodăriile țăranilor, foarte multe costume populare, utilaje pentru munca câmpului, vechi unelte folosite în atelierele meșteșugărești și superbe piese de ceramică.
Indiferent de vârsta lor, piesele se prezintă într-o stare foarte bună, iar modul în care sunt aranjate în expoziții dovedește ceva simț artistic. Muzeul se vizitează gratuit.
Muzeul Aparaturii de comunicații din Cluj
Este vorba despre un muzeu de-a dreptul ieșit din comun, deschis de către un clujean în propria gospodărie din localitatea Sânpaul. Muzeul s-a inaugurat în 2008 și este dedicat aparaturii de comunicații, în special aparatelor de radio pe care proprietarul le-a colecționat toată viața.
Dispune de sute de exponate, dintre cele mai vechi și mai bune aparate radio sau transmisie vândute vreodată pe teritoriul Europei. Toate sunt înghesuite într-o singură cameră. Aproape toate aparatele expuse sunt și funcționale, chiar dacă printre ele se găsesc și cele mai vechi.
Se pot admira primul receptor românesc de buzunar, primul aparat românesc cu tuburi, primul aparat de clasă superioară românesc, aparate radio cu galenă, pick-up cu discuri, convertoare pentru recepția programelor tv prin satelit, stații polițienești de emisie-recepție, microvoltmetre, calculatoare din anii ’80, antene de comunicații, aparatură pentru transmisiunile militare.
Proprietarul muzeului se cheamă Vasile Durdeu, campion internațional la creație tehnică.
Muzeul de Mineralogie estetică din Caraș Severin
A fost inaugurat datorită figurii marcante a mineralogului român Constantin Gruescu, chiar în casa acestuia, proprietate privată. Muzeul este dedicat mineralelor estetice, adică acelor minerale colorate în forme dintre cele mai variate, cel mai adesea cu modele de flori. Turiștii au la dispoziție peste 2000 de exponate pe care le pot admira pe îndelete.
Unele dintre ele sunt minerale unice, deja faimoase datorită frumuseții formelor și culorilor. Muzeul se găsește în localitatea Ocna de Fier, iar colecțiile se compun din piese aduse la suprafață din toate minele României, cu precădere minele Banatului.
Toate exponatele au fost adunate de-a lungul timpului de însuși Constantin Gruescu sau primite la schimb cu alte exponate, din alte părți ale țării, chiar ale lumii. În realitate, colecția lui Constantin Gruescu era cu mult mai mare, dar de-a lungul anilor a preferat să doneze părți ale ei către diverse muzee sau instituții ale României.
Printre cele mai faimoase și căutate piese de expoziție ale Muzeului de Mineralogie estetică se regăsesc minerale în forme de floare, forme de animale, forme de chipuri umane, forme de obiecte banale din mediul înconjurător.
Sunt spectaculoase datorită asemănării cu ceea ce trăiește pe suprafața pământului și datorită culorilor fermecătoare, sub aspectul varietății și intensității. Unele dintre minerale sunt unice în lume. Pot fi văzute „Crucea Sfântului Andrei”, „Macla Gruescu”, „Colierul reginei” sau „Otrava cardinalului”. Intrarea în muzeu e liberă de taxe.
Muzeul Crucilor din Gorj
În anul 2012, localitatea Măceșu din județul Gorj a devenit punct de atracție pentru turiști datorită unui muzeu unicat în România și Europa, un muzeu al crucilor. Expozițiile sale sunt cu totul ieșite din comun, compunându-se din foarte vechi cruci de lemn și troițe adunate de pe tot întinsul județului Gorj. Este amenajat la capătul pădurii din localitatea Măceșu, în jurul unei vechi biserici de sat.
Crucile sunt cele temporare, care se folosesc pentru morminte o primă perioadă de timp după înmormântare. Cele mai multe dintre ele fuseseră înlocuite cu cruci de piatră sau marmură; crucile vechi de lemn fuseseră depozitate chiar în spatele bisericii, cu gândul de a fi puse pe foc.
Au fost salvate și transformate în adevărate exponate de senzație ale unui muzeu unic în toată țara și Europa. Printre cele mai valoroase se numără cruci vechi de aproape 150 de ani, cruci sculptate cu măiestrie în stilul oltenesc, cu motivul etern al păsării, dar și troițe de lemn considerate adevărate capodopere de artă rurală.
Muzeul crucilor din Măceșu a devenit deja un loc de atracție maximă pentru turiști, care îi trec porțile în număr tot mai mare. Secțiile sunt amenajate parțial la interior și parțial la exteriorul bisericii – muzeu.
Muzeul de Soluri din Iași
Reprezintă un adevărat muzeu unicat, deschis în sprijinul studenților de la facultățile de științe agricole și medicină veterinară din Iași. Exponatele par, la prima vedere, cel puțin ciudate pentru ochiul turistului neavizat: soluri de adâncime.
Inițiativa a pornit cu puțin înainte de anul 1970, din dorința de a asigura studenților profile de sol identice cu cele din natură, pentru a studia în condiții optime.
Datorită diversității spectaculoase a reliefului României, țara noastră dispune de o varietate senzațională de profile de sol, iar cele mai multe dintre ele sunt reflectate în cadrul Muzeului de Soluri, deschis chiar în cadrul Facultății de Agricultură, de la Iași.
Aproape toate provinciile țării au trimis la muzeu profile de sol care să devină exponate dintre cele mai variate. Se pot observa soluri turboase, soluri de silvostepă, soluri denumite „solonceacuri” și solurile denumite „5 minute” datorită caracteristicilor.
Muzeul Pălăriilor de paie din Crișeni
Se află în județul Harghita și a pornit din pasiunea pentru meșteșugurile părintești ale unui ardelean pe nume Szocs Lajos. El reprezintă cea de-a patra generație de croitori de pălării din paie și a decis să împărtășească lumii întregi frumusețea artei sale, dar și stilul de viață rural în care s-a născut și a trăit.
Muzeul este deschis într-o gospodărie țărănească veche de aproape 100 de ani, unde atmosfera se păstrează pitorească și simplă, dar plină de taine. Una dintre încăperile muzeului este dedicată întregului proces în urma căruia rezultă pălăria de paie.
Meșterul a ținut să arate tuturor turiștilor ce înseamnă arta sa, astfel că printre exponate se regăsesc până și paiele proaspăt recoltate, materia primă a pălăriilor. Cea mai fascinantă este încăperea în care sunt frumos așezate circa 150 de pălării de modele, forme și mărimi diferite. Printre acestea, se află și vedeta pălăriilor – o pălărie enormă, cu diametrul de 2 metri.
În curtea Muzeului Pălăriilor de paie, a fost organizată și o expoziție a pietrelor; este vorba despre pietre pe care natura le-a sculptat în cele mai ciudate forme. Spre onorarea turiștilor care au trecut pragul acestui muzeu, tot în curte se găsesc și circa 400 de indicatoare cu locurile din care au venit oamenii în Harghita să vadă cea mai mare pălărie din lume.
Muzeul Agriculturii din Slobozia
Este unicat pentru că dispune de exponate extrem de vechi din întreaga Europă, aflate în perfectă stare de funcționare și pentru că vizitatorii sunt încurajați să se urce la volanul utilajelor agricole, de genul tractoarelor în special.
Numărul exponatelor este demn de Cartea Recordurilor – în jur de 14000 de mașini agricole, la care se adaugă și colecțiile de documente ce reflectă istoria agriculturii în România, aproape 85.000 de exponate de genul colecțiilor fotografice, diverselor acte, hărți și materiale filmate.
Toate utilajele care ajung în Muzeul Agriculturii din Slobozia intră mai întâi în atelierul muzeului unde sunt reparate și recondiționate, recăpătându-și astfel funcționalitate.
Muzeul a fost inaugurat în 1996 și își propune să aducă la cunoștința generațiilor de azi istoria frământată a agriculturii românești, cu accent pe perioada regimului comunist. În patrimoniul muzeal al muzeului, intră inclusiv o biserică și o fermă agricolă.
