În nord-vestul judeţului Arad, la aproape 30 de kilometri de oraşul cu acelaşi nume, se află Cetatea de pământ de la Sântana. Este cea mai mare cetate hallstattiana din Europa, fiind denumită “Troia a României” – descoperirile arheologice făcute aici sunt deosebit de importante.
Deşi prima atestare documentară a localităţii Sântana a fost făcută în anul 1828, cetatea a fost descoperită în urma săpăturilor din anul 1963. Săpăturile nu au fost încheiate niciodată, ele continuând şi în prezent, mai ales că descoperirile făcute sunt considerate spectaculoase. Cetatea de pământ de la Sântana are o suprafaţă ovală şi se întinde pe mai mult de 78 de hectare.
Cercetările din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au scos la iveală o necropolă din prima parte a epocii cuprului, adică din cultura Tiszapolgar (aproximativ 4000 i.Hr.). Au fost descoperite, apoi, o aşezare de la sfârşitul epocii bronzului (aproximativ 1200 i.Hr.), dar şi o fortificaţie din prima epocă a fierului.
Descoperirile din epoca de fier de la Cetatea de pământ Sântana i-au determinat pe arheologi să înceapă nişte studii magnometrice, pentru a scoate la suprafaţă toate vestigiile ascunse.
Săpăturile au fost efectuate pe o distanţă de 80 de metri, iar cel mai important vestigiu găsit îl reprezintă un schelet uman, care are o vechime de 5.500 de ani. Studiile făcute asupra acestui schelet au stabilit că Cetatea de pământ de la Sântana are aceeaşi vechime precum celebra Troia a lui Homer, acesta fiind motivul pentru care i-a fost atribuit numele de “Troia a României”.
Istoricii sunt de părere că cei care au locuit în Cetatea de pământ de la Sântana au aparţinut triburilor dacice, amestecându-se, apoi, cu cei din epoca neolitică sau epoca cuprului. Cercetările magnetometrice au scos la iveală câteva structuri preistorice ca, de exemplu, şanţuri şi palisade, care făceau parte din structura defensivă a cetăţii. Au fost găsite şi câteva structuri din lemn, dar şi un drum ce se află în interiorul cetăţii.
Situl arheologic de la Sântana este unul dintre cele mai importante din întreaga ţară, având în vedere că aici a fost găsită una dintre cele mai întinse aşezări din Neoliticul Mijlociu.
Săpăturile arheologice de la Cetatea de pământ Sântana sunt făcute de către Complexul Muzeal Arad, care a colaborat cu Universitatea de Vest din Timişoara, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca şi cu Ruhr-Universitat Bochum din Germania.
Cetatea, cu fortificațiile sale vaste din pământ, găzduiește vestigii care datează de mii de ani, punând în lumină complexitatea și sofisticarea culturilor hallstattiene care au populat cândva aceste teritorii. Fiecare strat arheologic deschis dezvăluie artefacte valoroase care îmbogățesc cunoștințele noastre despre civilizațiile timpurii din Europa.
