Cetatea Sucidava se află în judeţul Olt, aparţine administrativ de localitatea Corabia şi a fost capitala sucilor, un vechi trib geto-dac. De altfel, cuvântul „sucidava” înseamnă „cetatea sucilor”.
Pe lângă capitală, Cetatea Sucidava a fost şi o aşezară romană, dar şi cartier militar. În anul 328, în timpul împăratului Constantin cel Mare, s-a ridicat unul dintre cele mai lungi poduri peste Dunăre.
Acesta avea 2400 de metri, era realizat din lemn şi piatră, iar astăzi se mai poate vedea doar piciorul său. Sucidava a făcut parte dintr-un oraş roman, dar care nu este atât de cunoscut în istorie. A făcut parte din Imperiul Roman chiar şi după anul 275, când a avut loc retragerea aureliană.
Mai târziu, între secolele al IV-lea şi al VI-lea, a fost ridicat un castru militar, care avea ziduri de apărare, turnuri de observaţie şi un șanț în jurul lui, pentru a-l feri de pericole. În castru, existau chiar şi băi romane, care se încălzeau prin pardosea cu ajutorul unei centrale termice.
De asemenea, romanii au avut în incinta castrului şi o basilică paleocreştină, iar străzile erau toate pavate. Cetatea a avut o existenţă zbuciumată, fiind distrusă şi refăcută de mai multe ori, până în anul 600 (cu aproximaţie), când slavii şi avarii au reuşit să o distrugă definitiv.
Săpăturile arheologice de la Cetatea Sucidava au început în anul 1936 şi s-au întins pe 50 de ani. Arheologii au săpat în jur de opt luni într-un an, făcând pauză atunci când ningea sau plouă.
După căderea regimului comunist, lucrurile s-au schimbat, astfel că arheologii nu îşi permit decât câteva săptămâni pe an să efectueze cercetări, pentru că nu sunt suficiente fonduri. Au fost scoase la iveală multe lucruri interesante şi importante din punct de vedere istoric, iar specialiştii sunt de părere că încă mai există secrete bine ascunse.
Pe locul în care a fost găsită basilica paleocreştină din Cetatea Sucidava a fost găsit şi un sicriu, cu oasele unui om în el. Se pare că acolo a fost înmormântat un bărbat a cărui înălţime aproape că atingea doi metri, în condiţiile în care înălţimea celor mai mulţi oameni se învârtea în jurul a 1.60 metri.
Astăzi, ruinele cetăţii pot fi vizitate, în schimbul unui preţ modic de intrare. Există chiar şi un mic muzeu, în care turiştii pot vedea unele dintre obiectele găsite de arheologi.
Însă, poate cel mai popular obiectiv din Cetatea Sucidava este fântâna secretă, care era folosită în timpul asediilor. Aceasta încă e funcţională, apa este potabilă şi a fost descoperită din pură întâmplare, de către cei care veneau să fure cărămizi din zonă.
Turiştii pot intra în tunelul care duce spre fântână, adâncimea acesteia fiind de 12 metri. Piciorul podului construit în vremea lui Constantin cel Mare se află în apropierea cetăţii, iar vizitarea lui se face fără vreo taxă.
Cetatea nu este doar un punct de atracție turistică, ci și un centru vital pentru cercetarea istorică și arheologică, atrăgând specialiști din întreaga lume interesați să descifreze mai multe despre istoria complexă a regiunii și a Europei de Sud-Est.
Pe lângă valoarea istorică, Cetatea Sucidava oferă și oportunități extraordinare pentru educație și recreere. Vizitatorii de toate vârstele pot participa la tururi ghidate, ateliere de reconstituire istorică și alte evenimente culturale care aduc istoria la viață într-un mod interactiv și captivant.