Piunezele (se accepta ca varianta corecta, conform DOOM 2, editia 2005, si forma « pioneze ») intra in categoria acelor obiecte care au devenit intr-atat de banale incat, probabil, nu ne mai intrebam cand si cine le-a inventat.
Specialistii in istoria inventicii au opinii diferite in aceasta privinta. Unii considera ca cel care a avut, pentru prima data, ideea, in 1903, de a ascuti la un capat un stift metalic, punandu-i, la capatul celalalt, o placuta subtire a fost ceasornicarul german Johann Kirsten, din oraselul Lychen. El s-a limitat insa la producerea zilnica, o vreme, a catorva pungi cu piuneze, in micul sau atelier, fara a avea vreun castig de pe urma inventiei sale.
Altii sustin ca englezul Mick Clay ar fi conceput micile si practicile piuneze, folosite pentru a prinde, pe o suprafata moale, diverse obiecte, si ca ar fi vandut dreptul de autor unui comerciant, Otto Lindstedt, care a primit patentul in 1904, producand piuneze in mari cantitati, acestea aducandu-i un profit substantial.
Potrivit unei alte opinii, americanul Edwin Moore, in 1900, ar fi conceput un model de piuneze, pe care a inceput sa le fabrice intr-o camera inchiriata cu 100 de dolari. Ceea ce producea noaptea incerca sa vanda a doua zi, prima vanzare fiind de 12 piuneze, pentru doi dolari, apoi o vanzare de 75 de dolari, dand lovitura cu 1 000 de dolari castigati in urma vanzarii de piuneze Companiei Kodak.
In 1904, americanul a infiintat « Moore Push Pin Company », in Germantown, Philadelphia, a inceput sa isi promoveze produsul si succesul nu a intarziat sa apara. Compania functioneaza si in prezent.
Piunezele se folosesc, in general, pentru a prinde obiecte usoare pe pereti, pentru fixarea, pe o suprafata, a unei coli, in tapiserie, pentru a imbraca o mobila cu un material (panza, piele, stofa).
In prezent, piunezele se gasesc in comert in nenumarate variante, cu capete din metaldin plastic, diverse culori : aurii si argintii.
Piunezele de birou sunt deosebit de utile, pentru a prinde desene, postere, coli, schite, scheme, pe un suport din lemn sau din pluta. Panourile de afisaj facute din pluta sunt special concepute pentru a se putea folosi piunezele, fara a se deteriora suprafata-suport. Piuneza clasica are capatul rotund, plat sau usor bombat, in timp ce piunezele pentru birou au acul lung, pentru a fi mai eficient si capatul cilindric.
Din piuneze de pot confectiona si diverse obiecte decorative. De exemplu, piuneze cu capac in forma de fluture se pot aseza intr-o cutie de insectar, pentru un frumos cadou in culorile primaverii. Pe bulgari din polistiren, daca se aseaza, unele langa altele, piuneze, in culori asortate, se obtin sfere care arata interesant si original pe o consola sau intr-un vas de sticla transparenta.
Efectul estetic este deosebit. In acelasi mod pot fi construiti si braduti de decor, pe un suport conic din zapada artificiala. Pentru cei mai talentati si cu mai multa rabdare, realizarea unui tablou din piuneze poate fi o adevarata provocare. Au existat astfel de « creatii » si in diverse expozitii de arta contemporana, autorii avand ideea de a-si vinde « creatiile » la un pret calculat in functie de numarul de piuneze folosite (o piuneza – un dolar).
 intra in categoria acelor obiecte care au devenit intr-atat de banale incat, probabil, nu ne mai intrebam cand si cine le-a inventat.){kind=link}