Colonada din Buziaş reprezintă o structură construită din lemn, de tip pergolă, prevăzută cu acoperiş, ce se întinde pe o lungime de peste 500 de metri, ocupând o mare parte din aleile parcului din localitate.
Parcul este rezervaţie dendrologică şi include numeroase specii rare de arbori. Colonada înconjoară parcul, făcând legătura între punctele principale de interes ale zonei, printre care izvoarele Josif şi Mihai, Cazino-ul şi Grădina Bănăţeană.
Construcţia impresionantă a fost ridicată în stil turco-bizantin în anul 1875, fiind prevăzută cu parapeţi şi chioşcuri cu ornamente sculptate în lemn, ce dau impresia unei dantelării uriaşe.
Rolul ei era de a-i apăra de ploaie sau soare puternic pe cei care se plimbau prin acest parc. Alte colonade asemănătoare mai există la Karlovy Vary (Republica Cehă) şi Baden-Baden (Germania).
În anul 1819, oraşul Buziaş a fost declarat staţiune balneară, datorită climei, apelor minerale cu proprietăţi terapeutice şi a aerului curat, care ajută în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare, dar şi pentru cel al bolilor sistemului osos, renal, hepatic şi gastric.
Colonada din Buziaş a fost inclusă în anul 2001 pe lista monumentelor istorice de valoare naţională şi universală, la categoria A. Cu toate acestea, din cauza lipsei fondurilor, cele mai multe baze de tratament s-au închis, ultima renovare majoră fiind realizată în anul 1936.
În ciuda modernizărilor și transformărilor prin care a trecut orașul Buziaș, colonada a reușit să-și păstreze farmecul istoric și să rămână un simbol al tradiției și eleganței. Vizitatorii sunt adesea impresionați de amprenta istorică a construcției, care evocă epoca de aur a turismului balnear din România.