Complexul medieval Zamca se află în oraşul Suceava şi este un monument istoric naţional. Complexul a fost ridicat de comunitatea armenească suceveană şi a servit drept mănăstire. Este alcătuit din Biserica „Sfântul Auxentie”, Paraclisul „Sfânta Maria”, Paraclisul „Sfântul Grigore Luminătorul”, turnul-clopotniță, chiliile, fortificaţia de pământ şi zidul de incintă.

zid-de-piatra-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Văzut ca cel mai important edificiu religios al armenilor, Complexul medieval Zamca datează de la începutul secolului al XVII-lea. Prezenţa comunităţii armeneşti în Moldova a fost semnalată încă din secolul al XIV-lea, când aceştia s-au refugiat de prin alte locuri şi s-au stabilit aici, supravieţuind din comerţ şi meşteşuguri. Astăzi, zona în care armenii şi-au construit case este cunoscută drept „Strada Armenească”.

complexul-medieval-zamca-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Ca orice comunitate, armenii aveau religia lor şi au simţit nevoia să ridice şi lăcaşuri de cult. Aşa au apărut primele mănăstiri şi biserici, iar în anul 1401, Alexandru cel Bun şi-a dat acordul pentru înfiinţarea Episcopiei Armene din Moldova. Până atunci, armenii aparţineau de episcopia din Liov, însă de data aceasta aveau episcopia chiar lângă ei, reşedinţa aflându-se în Suceava.

in-drum-spre-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Complexul medieval Zamca a început să fie ridicat în anul 1606, într-o poziţie strategică, pe unul din platourile vestice ale oraşului. Se pare că cei care au ridicat mănăstirea au fost fraţii Auxent, Hagop şi Grigor, fiecare dintre ei ridicând câte o clădire: primul a construit biserica, în timp ce ceilalţi doi au ridicat câte o capelă.

imagine-cu-ansamblul-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Mănăstirea a fost foarte apreciată, una din dovezi fiind faptul că, în secolul al XVII-lea, episcopul armean al Moldovei şi-a stabilit reşedinţa într-una din clădiri.

manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava-vazuta-din-spate.jpg

Strălucirea Complexului medieval Zamca a început să piară odată cu cea de-a doua domnie a lui Gheorghe Duca (perioada 1669 – 1672), când armenii au fost persecutaţi şi obligaţi să plătească impozite mai mari. Ca rezultat, cei mai mulţi dintre ei s-au mutat în Transilvania, avându-l în frunte pe episcopul armean de atunci.

iconostasuri-din-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

După douăzeci de ani de la sfârşitul celei de-a doua domnii a lui Duca, complexul a fost ocupat de Sobieski şi armatele lui, aceştia ridicând zidul de incintă, dar şi fortificaţia de pământ. Se spune că numele Zamca ar proveni tocmai de la polonezii lui Sobieski, cuvântul însemând „fortificaţie”, „cetăţuie”.

panorama-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Mai mult de 130 de ani, Complexul medieval Zamca a fost în posesia străinilor. Imperiul Austriac a folosit complexul ca depozit de muniţie, după ce a anexat nordul Moldovei. Mănăstirea a revenit în posesia armenilor abia în anul 1827, iar aceştia ţineau doar două slujbe pe an în biserică, atunci când îi prăznuiau pe Sfântul Auxentie şi pe Sfântul Grigore.

În ziua când se prăznuia Sfântul Auxentie se sărbătorea şi Madach, un obicei păgân, dar care a fost păstrat de armeni chiar şi după creştinare. În acea zi, armenii strângeau anumite sume de bani, cumpărau vite cornute, le tăiau şi apoi împărţeau carnea celor săraci.

constructie-din-piatra-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Biserica „Sfântul Auxentie” a Complexului medieval Zamca are un plan dreptunghiular, e construită din piatră şi împărţită în pronaos, naos şi altar, asemeni bisericilor ortodoxe. În biserică, se poate intra atât prin partea de vest (unde este pronaosul), cât şi prin partea de nord (unde se află naosul).

Ca în orice biserică armenească, şi aici se poate observa prezenţa a trei altare, unul central şi două mai mici. Pictura originală s-a şters aproape în totalitate, singurele urme fiind vizibile în naos, pe peretele din dreapta. Dacă bisericile ortodoxe au o catapeteasma bogată, aici locul ei a fost luat de o draperie.

poarta-metalica-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Turnul-clopotniță de la Complexul medieval Zamca se află în estul zidului de incintă şi a fost construit în anul 1606, conform unei inscripţii de pe cheia de boltă a uneia dintre arcade. Turnul are 26 de metri şi se aseamănă mult cu cel de la Mănăstirea Dragomirna. La parter, se află intrarea în mănăstire, la primul etaj, Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” şi la al doilea se află clopotniţa.

manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Uneori, etajul cu clopotniţă era folosit şi pe post de loc de strajă. Cu timpul, scările care făceau legătura între etaje au fost distruse, astfel că în secolul al XX-lea accesul era imposibil. Însă ele au fost reparate în anii 2000, când tot complexul a intrat într-un proces de restaurare şi modernizare.

turn-de-poarta-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Clădirea care se află pe latura de vest a Complexului medieval Zamca a fost folosită de episcopul armean din Suceava. Clădirea are formă dreptunghiulară, iar gangul boltit de la parter era o altă cale de acces în mănăstire.

inscriptie-veche-din-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Intrarea este flancată de două încăperi-chilii, iar la primul nivel se află alte două chilii, dar şi Paraclisul „Sfânta Maria”. Paraclisul este împărţit doar în naos şi altar, însă se remarcă prin bogatele decoraţii, specifice lăcaşurilor religioase moldoveneşti.

curtea-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Complexul medieval Zamca a fost ţinta săpăturilor arheologice în perioada 1954 – 1956, când arheologii au scos la iveală o mulţime de lucruri interesante, precum complexe de locuire care datează din secolele XV – XVII.

picturi-murale-originale-din-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

După încheierea săpăturilor, autorităţile române au restaurat o parte din complex – zidurile, aflate în ruină, au fost reconstruite. După căderea regimului comunism, complexul a beneficiat de lucrări mai ample, însă el se află în pericol: în cazul în care are loc vreo alunecare de teren, jumătate din complex va fi ruinat.

alee-pietruita-langa-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Biserica „Sfântul Auxentie” a Complexului medieval Zamca a fost resfințită în anul 2004, iar în prezent au loc, săptămânal, slujbe, însă viaţa mănăstirească nu a fost reluată. Cu ocazia zilei în care se prăznuieşte Sfânta Maria, complexul este luat cu asalt de credincioşi, care organizează un pelerinaj în adevăratul sens al cuvântului. Complexul este popular şi printre turişti, care rămân profund impresionaţi de construcţie.

usa-de-biserica-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Turnul-clopotniță, situat strategic în complex, nu doar că oferă o panoramă impresionantă asupra împrejurimilor, dar a jucat și un rol crucial în apărarea comunității monahale. Acesta este un exemplu elocvent de funcționalitate combinată cu estetică, tipic construcțiilor medievale armene.

detalii-ornamentale-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

Chiliile călugărilor și zidurile de incintă vorbesc despre viața de zi cu zi a monahilor și despre măsurile de protecție necesare în vremurile tulburi. Zidurile, împreună cu fortificația de pământ, ilustrează ingeniozitatea și adaptabilitatea constructorilor armenești în peisajul moldovenesc.

interior-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg
icoana-de-la-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg
inscriptie-din-biserica-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg
scena-biblica-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg
icoana-si-detalii-originale-din-manastirea-zamca-biserica-sfantul-auxentie-1551-din-suceava-judetul-suceava.jpg

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.