Conacul Bellu este un muzeu de artă, aflat în nord-estul oraşului Urlaţi, judeţul Prahova. Este unul dintre cele mai frumoase edificii care au fost ridicate în Țara Românească şi, în acelaşi timp, un veritabil exemplar al arhitecturii vechi româneşti.
Conacul poartă numele baronului Alexandru Bellu, o personalitate influenţă a secolului al XIX-lea. Acesta a fost avocat, om de cultură, numismat şi fotograf – de altfel, este văzut ca unul dintre precursorii artei fotografice din România. De asemenea, unele dintre fotografiile sale au ajuns cunoscute şi în străinătate – mai multe fotografii care înfăţişau ţărani români au fost cuprinse într-un album, „La Roumanie en images”, care a fost publicat în anul 1919, la Paris.
Familia acestuia provenea din Macedonia, iar strămoşii lui au făcut parte din triburile de bandiţi şi de războinici „kleftes” sau „armatolos”, care au luptat pentru independenţa ţării lor. Pe tărâmul românesc, familia Bellu era una din cele mai bogate familii de baroni, averea sa fiind alcătuită în special din moşii.
Nenumărate proprietăţi se aflau în Bucureşti, însă astăzi numele familiei este menţionat doar în celebrul Cimitir Bellu. Acest lucru se datorează faptului că terenul a fost donat de Barbu Bellu, care a fost ministru al Cultelor şi Justiţiei.
Cei care vor să viziteze Conacul Bellu trebuie să o ia pe şoseaua ce leagă oraşele Ploieşti şi Buzău. Şoseaua trece, la un moment dat, prin Albeşti-Paleologu, iar de aici se face un drum spre Urlaţi, cu o lungime de 5-6 kilometri. Odată ajunşi în localitate, turiştii ar trebui să întrebe unde se află muzeul, deoarece nu există indicatoare. Însă pentru cei care au GPS, adresa exactă este strada Orzoaia de Sus, numărul 2. Muzeul este deschis zilnic, mai puţin lunea.
În anul 2006, Alexandrina Bellu, soţia baronului, a dăruit Conacul Bellu Academiei Române. Aceasta a amenajat muzeul de artă abia în anul 1953, iar începând cu 1990 clădirea se află în administraţia Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Clădirea este împărţită în mai multe camere, fiecare dintre ele fiind amenajate într-un anumit stil.
Astfel, vizitatorii pot admira stilurile italian, francez, arab, florentin, austriac, dar şi românesc (predomină binecunoscutul stil brâncovenesc). Holul de la intrare şi sala de primire conţin câteva portrete, printre ele distingându-se cele ale domnitorului Barbu Dimitrie, al soţiei sale şi al soţiei lui Gh. Bibescu.
Dormitorul din Conacul Bellu se remarcă prin eleganța cu care a fost amenajat – patul este unul cu baldachin, realizat în stilul Ludovic al XVI-lea. Nici de aici nu puteau lipsi tablourile, unele fiind semnate de nume ca Theodor Amân, Ştefan Luchian şi Ştefan Popescu, iar colecţia de artă este completată şi cu stampe japoneze, linuri de piatră romane şi călcătoare.
De altfel, toate piesele de mobilier sunt deosebite şi fac vizitatorul să aibă impresia că se întoarce în timp. Printre cele mai importante piese, se află biblioteca realizată în stil Biedermaier, în care se regăsesc multe volume rare, cumpărate chiar de Alexandru Bellu.
Chiar şi subsolul Conacului Bellu a fost încorporat muzeului de artă. Aici, a fost organizat un lapidarium, adică o colecţie de obiecte din piatră. Astfel, aici pot fi văzute pisanii ale unor biserici distruse, coloane de piatră care datează din timpul lui Constantin Brâncoveanu, dar şi alte mici statui sau pietre sculptate.
Chiar dacă nu are o colecţie atât de mare ca alte muzee de artă din ţară, muzeul din Conacul Bellu este totuşi unic, acest caracter fiind dat de anumite obiecte care nu se găsesc în alte muzee din România.
Fiecare cameră a conacului este o capsulă a timpului, cu mobilier original și opere de artă ce reflectă gusturile și stilul de viață al elitei românești din secolele trecute. Vizitatorii sunt adesea impresionați de detaliile ornamentele și de atmosfera autentică pe care o respiră fiecare colț al conacului.
Grădinile conacului sunt, de asemenea, un punct de atracție major, oferind un peisaj idilic pentru plimbări și momente de relaxare. Păstrate cu grijă, acestea completează frumusețea arhitecturală a conacului, creând un cadru perfect pentru evenimente culturale și expoziții temporare.
