Vântul reprezintă mișcarea curenților de aer, în plan orizontal, ca urmare a diferențelor de temperatură. Diferența de presiune a aerului asupra scoarței terestre în două regiuni va determina înlocuirea zonei de aer cald cu aerul rece. Aici intervine principiul aerodinamicii: ușurimea aerului cald față de cea a aerului rece.

Sursa vântului este Soarele, care încălzește pământul diferit la ecuator si poli, dar nu numai, în funcție de accesul razelor la scoarța terestră.

Cum apare vântul1

Din punct de vedere al caracteristicilor vântului, acesta are viteză și direcție. Viteza vântului se măsoară cu anemometrul și se exprimă în metri pe secundă.

Scara Beaufort exprimă viteza în km/s, luând ca reper marea, apreciind indirect tăria sau intensitatea vântului. Astfel, în funcție de tăria vântului există următoarele tipuri de vânturi: briză (între 2-5 mile marine pe oră), vânt puternic (între 6-8 mile marine pe oră), furtună (de 9 mile marine pe oră), taifun, uragan și orcan (de 12 mile marine pe oră). De exemplu, când aerul circulă rapid, în cazul unei furtuni, în mediul extern se pot observa crengi rupte, țigle desprinse, valuri de 10 m. În cazul unui vânt puternic se pot observa ramuri îndoite, steaguri care flutură și se răsucesc, valuri mari de 4 m.

Direcția vântului indică de unde bate vântul, fiind redată de roza vânturilor, care indică cele 16 sectoare ale orizontului, compuse din punctele cardinale și intercardinale, precum SSE sau NSE. În aeronautică și marină direcția vântului este exprimată și în grade.

O altă clasificare a vântului se face în funcție de frecvența vântului, existând 3 categorii de vânturi: permanente, periodice, neregulate.

Vânturile permanente: alizeele (vânturi din regiunea intertropicală, care suflă de la est la vest), vânturile de V (aduc precipitații în coastele de vest ale continentelor), vânturile polare de est (aduc aerul rece polar înspre minimele subtropicale).

Vânturile periodice își schimbă direcția: musonul (își schimbă direcția în funcție de anotimp, iarna suflând în Asia de la uscat spre mare, fiind un vânt secetos, iar vara de la mare spre uscat fiind un vânt cu precipitații bogate), briza (își schimbă direcția de la zi la noapte, pe anumite regiuni, creându-se brize de munte sau brize marine).

Cum apare vântul11

Printre cele neregulate, specifice unei anumite regiuni se numără: bora (țărmul Mării Adriatice), mistralul (vânt sec, rece care suflă pe Valea Rhonului).

În România se întâlnesc: crivățul (bate mai mult iarna, formând viscole, iar vara este cald și secetos, dar mult mai rar întâlnit; este specific Moldovei, Dobrogei, Munteniei, în sud și est), nemirul (este întâlnit în depresiunile din estul Transilvaniei și este caracterizat prin viscole puternice), austrul (numit și sărăcilă, pentru că este cald și secetos, în timp ce iarna este rece, aducând geruri uscate; vine dinspre vest și este întâlnit în Crișana, Oltenia, Banat), cosava (bate în sud-vestul țării; fiind un vânt uscat și cald, topește zăpada rapid), băltărețul (vânt cald și umed care aduce precipitații bogate în timpul verii, întâlnindu-se în sudul Munteniei), vântul negru (sau traista goală deoarece usucă culturile agricole; bate în Dobrogea de sud), vântul mare (sau foehn; este uscat și cald și suflă spre sfârșitul iernii dinspre Munții Făgăraș spre depresiunea Oltului).

Care este rolul vântului?

Vântul dă formă reliefului, prin eroziune sau prin transport de fosile duce la crearea rocii sedimentare loess, din care derivă un sol productiv. Împrăștie semințele plantelor (polenizare). Afectează vânătoarea, semnalând prădătorilor apropierea pradei, oxigenează întinderile de apă prin agitarea suprafețelor acestora, produce energie (energia eoliană), la nivelul pădurii putând împrăștia focul, la nivelul agriculturii uscând cultura sau îmbogățind-o în cazul vânturilor cu precipitații.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.