Cum este corect – aşi/a-şi/aş (da, spune, oferi etc.)?

Nu numai elevii, dar și persoane adulte, în diverse contexte de comunicare scrisă, inclusiv pe internet, întâmpină dificultăți când este vorba de ortografierea structurilor menționate în titlul articolului – „ași”/„a-și”/„aș” (da, spune, oferi etc.).

Trebuie precizat de la început că „ași” (scris într-un singur cuvânt) alăturat unui verb – „ași da”, „ași spune”, „ași oferi”, „ași cumpăra”, „ași dori” ș.a.m.d. – nu are sens. În limba română, „ași” este doar pluralul substantivului as, cu sensurile: 1. Carte de joc marcată cu un singur punct sau semn și care, de obicei, este considerată ca având cea mai mare valoare față de cărțile de aceeași culoare; birlic. 2. Fig. Persoană care se distinge în mod cu totul deosebit într-un domeniu oarecare prin pricepere sau îndemânare; 3. Monedă romană de aramă sau de bronz, folosită ca unitate monetară. – Din fr. as, it. asso (DEX).

„Aș” (fără –i) este verbul auxiliar al modului conditional-optativ, forma de persoana I, singular și aceasta este singura ortografiere corectă, în acest caz (al conditionalului). Se va spune corect, de exemplu: „Eu aș da oricât pentru îndeplinirea acestei dorințe”, „Aș spune adevărul”, „Aș oferi flori colegelor”, „Aș cumpăra câteva cadouri”, „Aș pleca”, „Aș rămâne” etc.

Atenție! Când auxiliarul condiționalului optativ este precedat de un pronume personal, forma neaccentuată, între cele două părți de vorbire se folosește cratima: „Eu ți-aș spune adevărul”, „Eu le-aș da informațiile necesare”, „Eu v-aș conduce la aeroport”, „Eu i-aș însoți până în oraș” etc.

Structura „a-și” este, de asemenea, corectă, dar numai atunci când este vorba de un verb la modul infinitiv, construit cu pronumele reflexiv, forma neaccentuată – „și” (de la siesi, își): „A-și cheltui acum toate economiile ar fi un gest necugetat”, „A-și da arama pe față stă în obiceiul lui”, „A-și îngădui o abatere de la regulă nu este de netolerat” etc.

Pentru a extinde cunoștințele cititorilor noștri și a le oferi o resursă suplimentară, vă recomandăm să consultați și articolul nostru Cum este corect: niciun sau nici un?, care explorează o altă dilemă lingvistică frecventă.