Rețele de socializare sau rețele sociale? În această epocă a Internetului, se poate constata că sintagma din titlul articolului, în una sau alta dintre variante, a intrat în limbajul comun și că, în mediul online, ambele structuri lingvistice – rețele sociale, rețele de socializare – sunt utilizate în proporție aproape egală, când se face referire la Facebook, Instagram, Twitter, YouTube, LinkedIn, Flickr, Pinterest etc.
Popularitatea acestui termen este indiscutabilă, dacă avem în vedere că, potrivit unui studiu din 2018, numai Facebook avea în jur de 2,1 miliarde de utilizatori, YouTube – 1,5 miliarde, WhatsApp – 1,3 miliarde etc.
Strict gramatical, structura sintactică vizată este un calc lingvistic (o copiere a structurii, cu traducerea elementelor componente) după englezescul „social network”/networking-ul social, care înseamnă totalitatea mijloacelor virtuale prin care persoane fizice sau juridice se conectează între ele, informal, fără obligații, contribuind la colectarea unor informații diverse, din orice domeniu, și la răspândirea acestora, la dezvoltarea unor cunoștințe și „prietenii”, la realizarea unei comunicări la distanță pe subiecte de interes comune.
Așadar, termenul corect, care denumește fenomenul atât de popular în lumea virtuală, este acela de „rețele sociale”, nu „rețele de socializare”. Socializarea, spun psihologii, este un proces complex și de durată, prin care o persoană învață, se adaptează comportamental, își însușește valorile morale, culturale, educaționale etc., ale comunității căreia îi aparține. În cadrul unor astfel de interacțiuni directe, nu virtuale, cu ceilalți, se parcurg experiențe, se stabilesc standarde, se interiorizează, se asumă reguli, norme, conduite.
Prezența pe rețele sociale nu înseamnă implicare afectivă în așa-zisele „prietenii”, nu înseamnă interacțiune directă, nu înseamnă fapte reale, nici empatie, în adevăratul sens al cuvântului, altfel spus, capacitatea de a trăi, de a simți, de a împărtăși sentimentele altcuiva, observându-i, simțindu-i gesturile, privirea, tonalitatea vocii etc.
Trebuie făcută diferența între rețele sociale, termenul corect pentru Facebook, Twitter, Instagram etc., și socializare, cuvânt al cărui sens a fost distorsionat mai ales din pricina utilizării incorecte a sintagmei „rețele de socializare”, în loc de rețele sociale. Chiar și înțelesul cuvântului „prietenie” s-a alterat, într-un asemenea context. „Prietenia”, așa cum fiecare știe, înseamnă un sentiment complex, de prețuire, de respect, de atașament față de o altă persoană, bazat pe aspirații, interese, năzuințe comune, care se manifestă în timp, în contexte reale de viață.
Când este vorba de rețele sociale, prietenia se reduce la a vizualiza ipostaze din viața cunoștințelor virtuale sau a unor necunoscuți, eventual la schimbarea câtorva replici sau Like-uri, la postarea unor comentarii ori la a privi detașat la spectacolul lumii, la care poți renunța în orice clipă, fără implicații afective sau de alt fel. Din spatele unui ecran, pe un cont, cu un nume oarecare, e foarte ușor să fii bun, generos, curajos, să-ți creezi câte ipostaze vrei, să întreții iluzii, să comunici doar când vrei, să-ți construiești o identitate virtuală, care, în multe cazuri, nu are aproape nicio legătură cu cea reală, prin urmare, în contradicție totală cu ideea de socializare.
A face parte din niște rețele sociale poate fi doar un factor de socializare, unul dintre mulți alții, și numai în măsura în care o persoană dobândește, astfel, niște informații, reguli, de care să se folosească, de exemplu, pentru integrarea într-o comunitate profesională sau nonprofesională, virtuală sau reală. Mulți psihologi consideră că, prin diversele rețele sociale, nu numai că nu este favorizat procesul de socializare, ci, dimpotrivă, se poate constata un fel de „parazitare” a relațiilor umane și sociale din lumea reală, că se diminuează capacitatea de empatizare, de cunoaștere și de integrare în comunitate.
Despre raportul dintre avantajele și dezavantajele fenomenului „social networks” fiecare este liber să interpreteze și să decidă, în funcție de experiență și de convingerile personale. Strict lingvistic însă, trebuie reținut că Facebook, Twitter, Instagram, Google+, YouTube, Pinterest etc. sunt rețele sociale.
Termenii rețele sociale și rețele de socializare sunt adesea folosiți interschimbabil, dar fiecare reflectă aspecte diferite ale lumii digitale. În evaluarea corectitudinii acestor expresii, este important să considerăm:
- Contextul și audiența cărora li se adresează mesajul.
- Evoluția limbajului în era digitală și adaptarea termenilor la noile realități sociale.
- Impactul rețelelor pe plan personal, profesional și comunitar.
Pentru a aprofunda înțelegerea regulilor gramaticale și a evoluției limbii române, consultați articolul cum este corect: niciun sau nici un. Acesta vă va oferi o perspectivă clară asupra subtilităților limbii și modul în care se adaptează la schimbările societății.
Ideal ar fi ca retelele sociale sa nu fie partea majoritara in care „socializam”; orice tip de relatie inceputa in mediul online se poate continua in „realitate” – cele 2 nu se exclud reciproc.
Explicații total eronate. În afara definițiilor de specialitate, în DEX regăsim și definiția „de bază”, simplă, a termenului „socializare”: „A stabili și a întreține relații amabile cu alte persoane”, sau „A (se) integra într-un grup social.” Exact asta facem pe aceste platforme – interacționăm și stabilim relații cu alte persoane la nivel personal, socializăm.
Pe de altă parte, termenul „social” în limba română este folosit cu referire la societatea în ansamblul ei (societatea umană) sau la anumite „clase sociale” și chiar la un segment de populație cu dificultăți în traiul zilnic. Nicidecum nu este corect adjectivul „social” pentru sensul pe care îl au aceste platforme – sunt niște locuri de socializare virtuală, de interacționare și comunicare, nu au nimic de-a face cu societatea în genere sau cu păturile sociale sau cu problemele sociale etc.
Acest comentariu “agresiv” si asa-zisele “argumente” la care faci apel sunt indicii clare ca nu ai citit articolul cu suficienta atentie sau poate te-ai limitat la titlu si la primele randuri (altfel, ai fi inteles explicatiile lingvistice, care tin de norme, etimologii, de dinamica limbii etc.) si ca te-ai “repezit” cu o opinie/ impresie (care, pana la urma, nu este condamnabila decat prin stil si prin explicatiile partiale ale termenilor “social”si “socializare”. Nu voi relua explicatiile (sunt foarte clare in cuprinsul articolului), dar voi sublinia un aspect pe care il ignori si pe care il gasesti in al treilea paragraf al articolului: “Strict gramatical, structura sintactică vizată este un calc lingvistic (o copiere a structurii, cu traducerea elementelor componente) după englezescul ”social network”/ “networking-ul social” si are, evident, un sens specific (spre deosebire de “social”, luat separat, un impreumut din franceza, si “socializare”, un derivat de al verbul (a) socializa). Apoi, cred ca ai vrut sa spui (dar nu ai gasit maniera potrivita) ca ambele forme – “rețea socială” și “rețea de socializare” – sunt corecte din punct de vedere gramatical, dar au nuanțe ușor diferite de sens și de uz – “Rețea socială” este forma uzuală/ standard, pentru a desemna platforme precum Facebook, Instagram, TikTok etc., iar “Retea de socializare” este uneori preferată, pentru a evita anglicismul sau pentru a sublinia funcția platformei (de a facilita interacțiuni sociale). In rest, despre sensuri, nuante, semnificatii legate de “social” si “socializare”, gasesti in articol informatii suficiente. Ca sa afli si sa intelegi, trebuie doar sa-l citesti, asa cum si explicatiile din DEX trebuie intelese, coroborate (nicidecum franjurate, contorsionate etc.). Pe scurt, in vorbirea curentă și în textele oficiale, “rețea socială” este forma mai scurtă, uzuală, recomandată (un calc lingvistic, dupa “social network”), dar poti sa spui si “Rețea de socializare”, fara a da impresia ca vorbesti “total eronat”!