In peisajul Asiei de Sud traieste antilopa nilgau – un bovid cu capul mic care este denumit si taurul albastru. Acest nume vine de la blana masculului de culoare gri-cenusie-fier sau gri-albastruie care ii acopera mai ales partea dorsala a corpului.

Acest mamifer copitat prefera campiile deschise si zonele de deal unde sunt copaci individuali si arbusti. In India antilopa nilgau este considerata un animal sacru, ceea ce face sa nu fie ucisa, insa in pofida acestui lucru numarul de exemplare a scazut foarte mult in ultimii ani.

Antilopa nilgau
Antilopa nilgau

Are corpul masiv si se remarca prin picioarele anterioare mai mari decat cele posterioare. Coloritul lor este mai inchis pe partea inferioara iar in zona chistei, chiar deasupra ei prezinta cate un inel alb. De asemenea partea din fata a corpului este mai puternica si mai impresionanta decat cea posterioara, iar corpul in general apare inclinat dinspre greaban spre crupa.

Masculul impresioneaza prin coarnele puternice, de forma conica, cu varful ascutit si lungimea de pana la 20 cm. De asemenea masculul are o pata alba sub gat si un smoc de par lung pe grumaz (caracteristica acestei specii). Femela este intotdeauna mai mica decat masculul si nu prezinta coarne. Un animal adult are lungimea corpului de 1,8-2 m, inaltimea la greabana de 1,2-1,5 cm si greutatea de 100-200 kg. Coada este destul de lunga, are lungimea de 45-53 cm.

Capul este alungit si ingust la femela si mult mai scurt la mascul. Botul este golas la varf, iar ochii sunt mari si expresivi, ceea ce face ca acuitatea vizuala sa fie foarte buna. Urechile sunt destul de scurte, ascutite si mobile, auzul este bine dezvoltat.

Citește și:  Leul alb, o subspecie a leului Panthera Leo Krugeri din Africa

Antilopa nilgau are corpul acoperit cu fire de par scurte care alcatuiesc o blana deasa si neteda. In zona spatelui la greaban apare o coama lunga formata din fire de par lungi de 10,5 cm. Femela are un colorit mai deschis maroniu-cenusiu pe partea dorsala, masculul are spatele mai inchis, iar partea ventrala la ambele exemplare este albicioasa.

Gatul este scurt si mult mai gros la mascul decat la femela, prezinta cateva dungi albe pe partile laterale. Membrele anterioare si posterioare sunt bine dezvoltate, se termina cu degete copitate de culoare neagra sau maro-inchis.

Aceste animale traiesc in grupuri de 15-20 de exemplare.

Boselaphus tragocamelus
Boselaphus tragocamelus

Masculii sunt agresivi si teritoriali, rivalizeaza intre ei pentru accesul la grupul de femele cat si pentru apararea teritoriului. Se imping, ingenuncheaza si se lovesc puternic in coarne. Hrana lor consta in principal din ierburi, frunze si muguri de copaci, fructe si plante erbacee.

In perioada de reproducere masculii isi disputa dreptul de imperechere cu femelele. Cel mai puternic are dreptul la imperechere cu femela. Dupa o perioada de gestatie de aproximativ 8 luni femela face un pui pe care il ocroteste pana la varsta de 1,5 ani (cand acesta ajunge la maturitatea sexuala). Perioada de nastere a puilor este de obicei in lunile iunie-octombrie.

Antilopa nilgau are denumirea stiintifica de Boselaphus tragocamelus, face parte din ordinul Artiodactyla, familia Bovidae. Riscul de disparitie al acestei specii este redus. Speranta de viata la antilopa nilgau este de 21 de ani in conditii de captivitate si mai mica, de 12-15 ani in conditii de salbaticie. Cei mai mari dusmani ai sai sunt animalele de prada mari – tigrul si leopardul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.